Guvernul “locomotivă” și ordonanța “trenuleț” aduc cadouri de Crăciun

Ne-am obișnuit ca, la fiecare schimbare de guvern, cadrul fiscal să fie modificat pe ici pe colo în părțile mai mult sau mai puțin esențiale.

Este o practică nesănătoasă care vine în contradicție flagrantă cu prevederile Codului fiscal conform cărora acesta se modifică și se completează prin lege, care trebuie să intre în vigoare în termen de minimum șase luni de la data publicării în Monitorul Oficial.

Fiind însă o cutumă românească adânc înrădăcinată este greu de renunțat la ea. Ca atare, iată că și pe final de an 2021 avem de a face cu un hocus pocus fiscal precipitat și pompieristic.

De ce hocus pocus pompieristic? În primul rând datorită freneziei cu care au fost introduse, respectiv eliminate reglementări în versiunile intermediare, iar în al doilea rând datorită rapidității cu care s-a lucrat.

În acest sens, sugestivă este declarația Ministrului Finanțelor care a precizat public faptul că este extrem de obosit pentru că a lucrat “până la patru dimineața” la draftul modificărilor fiscale pentru a pune apoi acest material în dezbatere publică pe site-ul instituției pentru doar câteva ore (NB: reamintim faptul că perioada minimă de dezbatere publică este de 30 de zile).

În scurta perioadă cât draftul actului normativ a fost pus în dezbatere publică s-a reușit performanța rarisimă de a elimina din conținutul său cea mai controversată prevedere și anume cea legată de reducerea pragului maxim de eligibilitate a microîntreprinderilor de la 1 milion de euro la 500 mii de euro.

Nu discutăm dacă eliminarea prevederii respective este o măsură bună sau rea, ci remarcăm doar faptul că, într-un context favorabil, se poate renunța la măsuri intempestive și se poate menține un cadru legal predictibil. Dincolo de această decizie “salvatoare” de ultim moment, noi am milita mai degrabă pentru respectarea cadrului legal, a predictibilității prevederilor fiscale și principiilor fiscalității în mod consistent și continuu.

Trecând de contextul “facerii” acestei ordonanțe de urgență, dacă ne uităm la ansamblul actului normativ adoptat într-adevăr “de urgență” (într-o zi nelucrătoare - sâmbătă !!!) putem constata că aceasta este un fel de carte de căpătâi a guvernării deoarece conține modificarea unui număr record de acte normative (peste 10) de unde și numele de ordonanța “trenuleț”.

Ordonanța conține reglementări foarte diverse, începând cu prorogări de termene, înghețarea salariilor anumitor categorii de bugetari, a rentei viagere pentru sportivi sau menținerea indemnizației de hrană și a anumitor sporuri și continuând cu reglementarea regimului de TVA 5% pentru anumite locuințe sau pentru energia termică pe perioada iernii, reglementarea regimul salariului minim pe economie, care urmează a putea fi acordat pentru o perioadă maximă de 24 de luni, reglementarea plății eșalonate a drepturilor salariale caștigate în instanță pe o perioadă de 5 ani conform unui anumit grafic de plată, mărirea plafonului cadourilor oferite angajaților cu anumite ocazii de la 150 de lei la 300 de lei și interzicerea acordării de bonuri cadou terților, reintroducerea și modificarea regimului voucherelor de vacanță, extins și pentru entități private.

În mod surprinzător, ordonanța introduce obligativitatea plății de contribuție la asigurările sociale de sănătate pentru pensionarii ale căror pensii depășesc 4.000 lei/lună pentru suma care depășeste acest prag.
În zona restrictivă sunt introduse măsuri care vizează întărirea disciplinei fiscale, în sensul în care se reincriminează faptele de încasare și neplată, ori, după caz, de nereținere sau neîncasare, în cel mult 60 de zile de la termenul de scadență prevăzut de lege, a impozitelor și/sau contribuțiilor cu reținere la sursă și, respectiv, introducerea e-facturării pentru produsele cu risc fiscal ridicat și a sistemului e-Transport pentru monitorizarea transportului de bunuri.

Dintre aceste numeroase modificări, multe dintre ele cadouri (așa cum menționăm în titlu) sunt câteva care ar putea fi considerate semnificative. De exemplu: cota redusă de TVA pentru locuințe și pentru energia termică, reglementarea regimului salariului minim, suspendarea aplicării pensiilor speciale ale primarilor până la 1 ianuarie 2023, introducerea e-facturării pentru produsele sensibile fiscal și a programului e-transport. Din punct de vedere strict fiscal nouă ne-au atras atenția două măsuri și anume: (a) cota redusă de TVA pentru anumite locuințe și (b) limitatea posibilității de a acorda salariul minim pe economie pentru o perioadă de maxim 24 de luni.


Persoanele fizice vor putea achiziționa în continuare locuințe cu valoarea de maxim 450.000 lei, fără TVA cu cota redusă de TVA de 5%.

Elementul de noutate constă în faptul că, pe lângă acest tip de imobile, persoanele fizice pot achiziționa cu cota redusă de 5% o singură locuință a cărei valoare este în intervalul 450.001 - 700.000 lei.
Pentru a asigura un control mai bun al procesului se introduce un Registru în care se înscriu locuințele care beneficiază de cota redusă de TVA, urmând ca în baza acestuia, să fie verificată îndeplinirea condițiilor de aplicare a cotei de 5%.

Acest regim fiscal este menit a stimula piața construcțiilor, piață care aparent este negativ afectată de evoluțiile pieței din ultima vreme.
 

S-a decis modificarea Codului muncii în sensul în care salariul de bază minim brut pe țară va putea fi aplicat pentru o perioadă de maxim 24 de luni din momentul încheierii contractului individual de muncă.

Dacă o persoană are deja încheiat un contract individual de muncă, conform acestei ordonanțe nu mai poate fi încadrat cu salariul minim pe economie, salariul acestuia trebuind să fie superior celui minim.

Ordonanța nu este foarte explicită cu privire la îndeplinirea condiției de 24 de luni lucrate la același angajator sau la angajatori diferiți. În opinia noastră abordarea ar trebui să fie una prudentă luând în calcul interpretarea cea mai cuprinzătoare referitoare la angajarea anterioară la orice loc de muncă pentru mai mult de 24 de luni.

Măsura este adoptată cu scopul declarat de a combate “piața gri” a forței de muncă, fenomen care a luat amploare din cauza sarcinii fiscale ridicate a costului muncii.

Cu siguranță și compensarea energiei termice este una dintre măsurile de larg interes și cu impact major asupra populației, însă nu am considerat util să abordăm această tematică deoarece, pe de o parte nu are un impact fiscal direct, iar pe de altă parte reglementările impactează cu precădere procedurile de lucru ale furnizorilor de energie termică, nu persoanele fizice beneficiare.

Sintetizând, în acest ghiveci legislativ, putem remarca în primul rând faptul că, în linii mari, regimul fiscal aferent anului 2022 va rămâne similar cu cel aferent anului 2021. S-a rezistat tentației de a modifica cote de impozit și de a introduce taxe și impozite noi. Apoi se poate remarca faptul că ponderea măsurilor relativ pozitive, care să stimuleze forța de muncă și mediul de afaceri depășește ponderea măsurilor restrictive, de constrângere sau care să impună contribuții sociale noi.

Astfel, dacă s-ar fi respectat și dispozițiile legale referitoare la ritmul normal și firesc de transparență decizională și adoptare, cu consultarea părților implicate, ar fi putut fi un act în afara unei critici acute. Așa, însă, rămâne doar un act legislativ cu multe plusuri, însă având carențe procedurale masive.