Tuca Zbarcea & Asociatii

Valentin Berea (Bulboacă & Asociații): E posibil ca plangerea la Consiliul Concurentei sa fie folosita ea insasi neloial in relatiile de concurenta dintre jucatorii din piata

20 Februarie 2012   |   Georgian Stoica

Desigur, revine autoritatii de concurenta sa discearna intre aceste situatii si cazurile reale de concurenta neloiala.

Valentin Berea, Partener Bulboaca & Asociatii

 
 
Consiliului Concurentei pregateste o lege care va sanctiona concurenta neloiala. In conditiile in care exista deja o lege a Concurentei, era nevoie de norme suplimentare, care sa se refere doar la concurenta neloiala? Mai este de actualitate sanctionarea concurentei neloiale in cuprinsul unui act normativ de sine statator, sau ar fi mai oportuna in prezent includerea sa intr-o reglementare unitara a politicii de concurenta? Proiectul de lege al Consiliului Concurentei nu mai include in campul sanctionatoriu infractiunile privind drepturile de proprietate intelectuala sau semnele distinctive. Ce ar putea sa insemne asta? Iata doar cateva intrebari la care avocatii din firmele cu o practica semnificativca in domeniul Concurentei au raspuns pentru BizLawyer.

- Pe site-ul Consiliului Concurentei a aparut o propunere de lege privind sanctionarea concurentei neloiale. Exista deja o lege a Concurentei. Era nevoie de norme suplimentare, care sa se refere doar la concurenta neloiala?
 
Concurenta neloiala este reglementata inca din 1991, asadar inainte de aparitia legii concurentei (in 1996). Exista o anumita intrepatrundere intre domeniile de aplicare ale celor 2 acte normative. Spre exemplu, excluderea unui concurent de pe piata printr-un abuz de pozitie dominanta sau printr-o intelegere/practica concertata, reprezinta atat o incalcare a Legii concurentei nr. 21/1996 cat si o forma de concurenta neloiala. Totusi, finalitatea celor doua acte normative este in principiu diferita: legea concurentei incearca sa apere piata de "trucarea" jocului concurentei (cel protejat in principal fiind consumatorul caruia ii profita o concurenta reala intre agentii economici), in timp ce legea concuentei neloiale protejeaza agentii economici ("profesionistii" in terminologia noului Cod civil) de practicile necinstite ale altor agenti economici.  
 
- Mai este de actualitate sanctionarea concurentei neloiale in cuprinsul unui act normativ de sine statator sau ar fi mai oportuna in prezent includerea sa intr-o reglementare unitara a politicii de concurenta?
 
Se poate intr-adevar discuta daca ar fi sau nu utila reglmentarea tuturor acestor aspecte intr-un singur act normativ pentru a evita confuzia terminologica. Pana la urma este insa doar o chestiune de traditie si tehnica legislativa.
 
- Care ar fi, in opinia dumneavoastra, dezideratul major al unei reglementari privind reprimarea concurentei neloiale?
 
Dezideratul major al reglementarii in materia combaterii concurentei neloiale consta in instituirea unui mediu concurential sanatos in care jucatorii din piata respecta regulile de "fair play" in relatiile cu concurentii lor, nefacand uz de practici neoneste pentru a-si creste profitul. Astfel, ceea ce se urmareste prin intermediul reglementarii in materia concurentei neloiale este evitarea situatiilor in care pentru impulsionarea afacerii sale operatorul economic apeleaza la alte instrumente decat cele juste, obtinand in acest mod avantaje nemeritate in detrimentul concurentilor sai.
 
- Proiectul de lege al Consiliului Concurentei nu mai include in campul sanctionatoriu infractiunile privind drepturile de proprietate intelectuala sau semnele distinctive. Ce ar putea sa insemne asta?
 
Eliminarea infractiunilor din materia drepturilor de proprietate industriala se subsumeaza principiului instituit de Legea nr. 24/2000 pivind normele de tehnica legislativa potrivit caruia in procesul de legiferare, in scopul evitarii paralelismelor, este interzisa instituirea acelorasi reglementari in doua sau mai multe acte normative. Avand in vedere faptul ca pentru protectia drepturilor de proprietate industriala exista o serie de reglementari speciale prin care sunt sanctionate atingerile aduse dreptului de folosinta exclusiva de care beneficiaza titularii acestora (Legea 84/1998 privind marcile si indicatiile geografice, Legea 129/1992 privind protectia desenelor si modelelor industriale etc.), eliminarea acestor fapte din randul celor care intra sub incidenta legislatiei in materia combaterii concurentei neloiale constituie o corelare legislativa binevenita.
 
Evident, incalcarea drepturilor de proprietate intelectuala ale unui concurent reprezinta si o forma de concurenta neloiala in sens larg. Spre exemplu, in doctrina juridica mai veche era analizata notiunea de "ratasare parazitara" drept o forma clasica de concurenta neloiala, constand in copierea unei marci de renume pentru a beneficia cu costuri minime de renumele acesteia.  La randul sau, concurenta neloiala este a specie a raspunderii civile delictuale. Aceste "suprapuneri" sunt insa rezolvate simplu de cateva reguli de apliare a legii mostenite din dreptul roman, anume acolo unde exista o lege speciala ea se aplica cu prioritate fata de legea generala. Daca legea speciala nu trateaza un anume aspect, atunci, in completare, se vor aplica regulile din legea generala. Aceste principii pot fi aplicate cu succes si in materia la care ne referim.
 
- Care sunt elementele de noutate (si interes pentru firmele din diverse domenii) ale proiectului ?

 
Principalele modificari vizeaza detalierea competentei generale in materie a Consiliului Concurentei (caruia ii fusese transferata aceasta competenta odata cu ultima modificare a Legii concurentei nr. 21/1996 in 2011) care este responsabil cu analizarea, constatarea si sanctionarea faptelor care constituie incalcari ale legii privind concurenta neloiala. In scopul indeplinirii acestor atributii, Consiliul Concurentei se bucura de o serie de instrumente juridice, preluate din Legea concurentei nr. 21/1996, precum solicitatea de informatii, luarea de declaratii de la persoane fizice sau de la reprezentantul legal al persoanei juridice care consimte sa dea astfel de declaratii si mai ales efectuarea de inspectii inopinate persoanelor juridice suspectate (inspectiile inopinate fiind una dintre cele mai eficiente "arme" ale acestei autoritati).

Un alt aspect de interes major pentru orice operator economic este reprezentat de instituirea unor amenzi procentuale de la 0,3% la 3% din cifra de afaceri anuala a persoanelor juridice sanctionate. Astfel, daca ne gandim, spre exemplu, ca anumite fapte de concurenta neloiala enumerate de proiectul de lege (cum ar fi publicitatea inselatoare, denigrarea sau deturnarea angajatilor sau clientilor unui concurent prin mijloace injuste) ar putea fi comise si de societati cu cifre de afaceri cu multe zerouri, s-ar putea ajunge la amenzi extrem de mari, similare celor acordate in cazurile de cartel sau de abuz de pozitie dominanta (cu diferenta ca in acele cazuri amenda maxima poate merge pana la 10%). Desi in principiu majorarea cuantumului amenzilor contraventionale ar trebui sa aiba un efect pozitiv asupra mediului concurential (prin efectul sau disuasiv), totusi ne putem astepta si la anumite "efecte adverse". Mai exact, e posibil ca plangerea la Consiliul Concrentei (sau amenintarea acesteia) sa fie folosita ea insasi neloial in relatiile de concurenta dintre jucatorii din piata (ca o forma de presiune sau santaj). Desigur, revine autoritatii de concurenta sa discearna intre aceste situatii si cazurile reale de concurenta neloiala.
 
- Care ar fi corectiile pe care le-ati aduce acestui proiect legislativ? De ce ar fi necesare?
 
Avand in vedere faptul ca majoritatea actelor de concurenta neloiala aduc atingere unui interes privat al unui agent economic aflat in relatii de concurenta cu un altul, cred ca ar fi fost preferabil ca sanctionarea acestor actel sa fie lasata, ca regula, la aprecierea concurentului care se considera lezat. Acesta are deschisa calea unei actiuni in justitie in conditiile dreptului comun. Interventia autoritatii publice ar trebui limitata doar la acele cazuri in care este afectat un interes public. Desi acest principiu este inclus in proiectul de lege, lipsa unor criterii clare, obiective, care sa justifice interventia Consiliului Concurentei, poate crea o stare de incertitudine daunatoare mediului de faceri.
 
- Ati facut aceste observatii Consiliului Concurentei?
 
Suntem membri unei asociatii profesionale care adreseaza frecvent propuneri Consiliului Concurentei privind modificarile legislative.
 
 

Content on this page requires a newer version of Adobe Flash Player.

Get Adobe Flash player


 

ARTICOLE PE ACEEASI TEMA

ARTICOLE DE ACELASI AUTOR


 

Ascunde Reclama
 
 

POSTEAZA UN COMENTARIU


Nume *
Email (nu va fi publicat) *
Comentariu *


* campuri obligatorii


Articol 26 / 146
 

Ascunde Reclama