ZRP
Tuca Zbarcea & Asociatii

VIDEO-INTERVIU: ZRP este o firmă în care avocații lucrează cu pasiune, într-o atmosferă colegială și liniștită, vin la birou dimineața și îl părăsesc seara târziu. 2018 va aduce o semnificativă sporire a colectivului de avocați, extindere determinată de nevoia de a putea răspunde fenomenului de creștere a clientelei

25 Aprilie 2018   |   G.S.

• Interviu acordat de Călin-Andrei Zamfirescu, Partener fondator al societății de avocați Zamfirescu Racoți & Partners

 
 
  • BizLawyer TV
Anul 2018 ar putea aduce o mutație în plan organizatoric pentru firma de avocați Zamfirescu Racoți & Partners (ZRP), determinată de ideea de creștere.Recunoscută de directoarele internaționale de profil drept una dintre cele mai performante firme în materie de litigii și arbitraj, ZRP este gata să facă următorul pas în dezvoltare, de la care coordonatorii acesteia s-au reținut pînă acum. Într-un interviu acordat BizLawyer, Călin-Andrei Zamfirescu, Partener Senior și unul dintre fondatorii firmei, spune că avocații ZRP și-au propus - și au reușit - să consolideze o firmă cu servicii integrate, iar acum vor încerca să facă următorul pas pentru a acoperi sporul important de clientelă. În ultima vreme, poate pentru prima dată în ultimii 10 ani, coordonatorii ZRP au luat în considerare diverse apeluri care pot conduce către preluarea unei alte firme sau chiar la fuziunea cu o altă societate de avocați.


Mai multe despre activitatea și preocupările maestrului Călin-Andrei Zamfirescu, în video-interviul acordat publicației noastre.

BizLawyer: Domnule Zamfirescu, firma Zamfirescu Racoți & Partners (ZRP) a sprintat anul acesta în directoarele internaționale care monitorizează activitatea avocaților în practica de Dispute Resolution. Am să amintesc doar că Chambers, unul dintre cele mai importante ghiduri juridice internaționale, a confirmat avansul: dumneavoastră ați intrat în 2018 în categoria Eminent practitioners, iar domnul Cosmin Vasile a urcat în Tier 1. Ați lucrat mai mult și mai bine în această perioadă?

Călin-Andrei Zamfirescu:
Aș menționa pentru început că noi figurăm în toate anuarele internaționale de peste 15 ani, iar din ultimii 10 ani suntem în fruntea clasamentelor care privesc litigiile, arbitrajele și insolvența. Analiștii acestor publicații își strâng informațiile pe parcursul fiecărui an și, prin urmare, păstrarea primului loc în ierarhiile profesionale pe care le publică denotă păstrarea standardelor de calitate în timp. În perioadă 2017 și acum, la început de 2018, am câștigat o serie de procese importante, în principal arbitraje care au fost făcute publice de către instituțiile de stat care ne-au fost clienți (se impune a preciza că sunt puține litigiile în care statul ne este client, fiind rareori declarați câștigători ai licitațiilor organizate de instituțiile publice). Mă refer la arbitrajele purtate de statul Român împotrivă EON, ENEL și Chevron, litigii care, cumulat, au adus bugetului de stat venituri de peste o jumătate de miliard de euro. Evident că, finalizându-se toate cele trei în același an și fiind făcute publice de către presă, au avut un important impact în lumea juridică. Ceea ce însă nu se știe, în afar celor avizați, este că un asemenea litigiu reprezintă mii de ore de muncă și zeci de avocați implicați, alături de experți și specialiști în domenii de strictă specialitate, cadre universitare, traducători etc. Anul trecut am finalizat - în sensul că s-au pus concluziile finale - și un arbitraj ICSID, în care tot statul român ne este client, cu o valoare care, și ea, depăseste o jumătate de miliard de euro; în iulie trecut au avut loc dezbaterile și concluziile finale și asteptăm pronunțarea care va fi, probabil, în acest an. În continuarea aceleiași linii de gândire, de a fi cunoscute rezultatele litigiilor în care suntem angajați, niciodată clienții privați nu sunt tentați să își facă publice succesele judiciare. Iată de ce un număr de 15-20 de arbitraje pe care le-am finalizat pentru clienți privați importanți, care au nume de rezonantă, nu sunt și nu vor fi cunoscute decât de cei avizați. 
Important în acest an nu este calificativul pe care l-am primit eu sau pe care îl vor primi, mai devreme sau mai târziu și alți litigatori reputați aflați spre final de carieră - fie că vor sau nu să o recunoască -, ci faptul că, în fine, în mod meritat, deși târziu, Cosmin Vasile, partener al ZRP, a ajuns să fie catalogat în categoria Tier 1 a avocaților de litigii și de arbitraj și urmându-l, o altă parteneră ZRP, Alina Tugearu, figurează din acest an în Tier 5.



40 de avocați, 3.000 de termene pe an. Proiect cu peste 700 de litigii

Cum a fost volumul de muncă al departamentului de Dispute Resolution anul trecut, comparativ cu anul anterior și cu așteptările coordonatorilor firmei? Ce segmente au avut rol de ”locomotivă” în 2017?

Mai întâi, să vă spun ce înseamnă activitatea de litigii în firma noastră, departament unde funcționează acum aproape 40 de avocați. În fiecare zi de joi are loc ședința cu litigatorii, în care se poartă discuții și se repartizează dosarele pentru saptămâna următoare. Sunt în jur de 12-15 cauze pe zi -și, când spun cauză pe zi, mă refer la dosarul în care se prezintă un avocat, care însă poate răspunde, uneori, în 10-20 de litigii purtate pentru același client. Sunt așadar minim 60-70 de cauze pe săptămană, ceea ce ar însemna cu mult peste 3.000 de termene pe an. Printre ele, sunt litigii de mare importanță valorică, dar care nu sunt întotdeauna și de mare dificultate juridică, dar și dosare de o mai mică importanță din punctul de vedere al evaluării, dar care sunt de o complexitate extraordinară în materie de drept. Amintesc, în treacăt, contencioasele administrative sau procesele de proprietate industrială, în care mă prezint și eu alături de colaboratori și care sunt uneori mai dificile decât multe dintre litigiile de rezonanță. Sunt cazuri în care gestionăm și două-trei sute de litigii cu același client. 

Haideți să vedem în ce tip de proiecte vă implicați direct. Suntem curioși să aflăm și cum lucrați în dosarele importante.

De anul trecut – iar aceasta ar fi principala mea preocupare în acest moment, în care sunt implicat direct - gestionăm un proiect cu peste 700 de litigii, ce se vor transforma cu siguranță în peste 1400, pentru că vor ajunge în faza apelului, poate chiar în acest an. Asta reprezintă un volum de muncă enorm, atât pe orizontală - gândiți-vă că trebuie să asigurăm prezența și asistența în instanță pentru fiecare dintre cele 700 de litigii - cât și pe verticală, când mă refer la problemele de drept substanțial sau procedural ridicate. Sunt litigii ce au urmat unor alte litigii, purtate anterior, în care nu am fost angajați și care au fost nefericit soluționate. Este o adevarată provocare... Lucrez în grup cu 8-10 avocați și avem și dificultatea că proiectul nu se desfășoară în București.  

În aceste litigii, în care va implicați direct, vă duceți și în instanță?

Sigur, m-am prezentat la termene și mă voi prezenta în continuare. Fiecare gen de litigiu are un specific și este bine ca, de la început, să prezentăm avocați experimentați, care pot să canalizeze partea de drept și de probatoriu spre direcția pe care o urmărim. În același timp, sunt extrem de multe dosare care implică multă muncă de documentare. Nu este o noutate că, în România, dreptul pozitiv trebuie întâi aflat. Este de multe ori o experiență foarte dificilă să reușești, luând o lege care a fost redactată în urmă cu 7-8 ani, să vezi câte modificări au intervenit. Să nu mai vorbesc de ordonanțele de urgență sau ordonanțele simple, la rândul lor modificate prin legi de aprobare și așa mai departe. Pare bizar, dar prima dificultate cu care te confrunți constă în a găsi sediul materiei. Asta presupune muncă de documentare la care ne asociem și tineri avocați.

Spețele importante vin din banking, farma, insurance și corporate

Ne puteți da câteva exemple de mandate sofisticate, dificile, în care ați asistat și reprezentat clienții ? Nu trebuie să numim clientul, ci doar industria în care activează…

Spețele importante vin, în principal, din lumea bancară, de la firme de asigurări, corporații naționale și internaționale, în domenii care sunt de drept comercial, proprietate industrială, construcții și drept imobiliar sau contencios administrativ. Fac o rezumare, într-un fel nedreaptă, dar aici vreau să mă cantonez: banking, farma, insurance, dreptul concurenței, drept civil și foarte multe mandate corporate, alături de câteva domenii precum dreptul sportiv, litigiile de muncă și dreptul familiei, care au început să devină importante ca pondere. 
În urmă cu 5 ani, am avut inițiativa de a crea un mini-departament de drept penal, la solicitarea principalilor clienți corporativi, care au nevoie, uneori, și de astfel de consultanță sau asistență. Dat fiind faptul că am practicat peste 25 de ani și în materia dreptului penal, m-am hotărât, la început, să preiau și acest departament. Acum, îmi asum doar rolul de interfață între litigatorii de comercial și cei de penal, pentru că majoritatea dosarelor penale au implicații economice puternice. 
O altă preocupare este legată de sfătuirea tinerilor colegi care, punctual, pe spețele pe care le au, în cauzele pe care urmează să le înceapă sau pe care le coordonează, simt nevoia unei orientări. Avem discuții și pot spune că m-au surprins adesea cu soluții extrem de inteligente, ingenioase, ca și arhitectură, și limpezi, clare, ceea ce îmi reconfirmă bucuria că aceia ce vin din urmă au aptitudinile necesare pentru a deveni avocați de valoare.

Sunteti și mentor pentru unii dintre aceștia?

E poate mult spus, pentru că fiecare dintre ei este integrat într-o echipă, iar, în ceea ce mă privește, în litigiile pe care le pregătesc, mi-am păstrat obișnuința de a lucra singur sau, uneori, nu am nevoie decât de un documentarist. Am rămas pe sistemul vechi, în sensul că ”stăpanesc” aceste litigii de la început, creez strategiile și, după aceea, desigur, vin lângă mine colegi mai tineri sau mai puțin tineri, mai mult sau mai puțin experimentați, care mă ajută pe parcursul derulării lor. Sunt, însă, multe dosare în care mă duc personal de la început până la sfârșit. Am păstrat, de asemenea, câteva arbitraje, Cosmin Vasile fiind, la ora actuală, cel care ”păstorește” integral acest departament. De altfel, la vârsta lui, Cosmin este azi unul din cei mai calificați arbitri la nivel mondial, recunoscut ca membru într-o serie întreagă de asociații și colegii de arbitri. Îi văd un viitor absolut strălucit. Eu m-am retras mai mult spre calitatea de arbitru comercial național sau internațional, de la caz la caz.



Descoperă oportunitățile de recrutare de pe LegiTeam! GRATUIT.



Proceduristul, o punte între avocatura anilor ‘70 și a zilelor noastre

E mai greu să fi astăzi avocat de litigii decât era înainte de 89? Vă propun să facem o radiografie, o comparație a modului în care ați profesat avocatura în trei momente ale carierei dumneavoastră: înainte de ‘89, după ce ați înființat firma, în capitalismul firav al anilor ’90, și în zilele noastre.

Viața unui litigator, munca lui ca avocat și modul în care își studiază și abordează dosarele nu a variat foarte mult pe parcursul acestor peste 40 de ani. În 1989 aveam 13-14 ani de avocatură, lucram alături de soție și de încă 4 colaboratori și munceam o săptămană sau două pe lună, pentru că aveam un număr limitat de clienți pe care îi puteam angaja. În acele vremuri, nu puteai depăși un anumit plafon și, prin urmare, nu munceai pe cât ai fi putut ; desigur, compensai cu studii de doctrină, redactam articole, participam la cercuri științifice sau cursuri postuniversitare.
După 1990 s-a ivit perspectiva de a putea angaja în mod nelimitat clientelă. A fost o perioadă romantică, în care s-a muncit enorm, pentru că fiecare dintre noi voia să facă cât mai mult, dar, după o descătușare de numai câteva luni, am realizat că era nevoie să ne temperăm entuziasmul și să gestionăm ceea ce angajasem deja. În 1995, când s-a permis pentru prima dată practica privată, reală și nu colectivistă, cum fusese pană atunci, am înființat societatea de avocați Zamfirescu și Asociații.
Eram în jur de zece avocați, dintre care doi lucrau în consultanță - deja în perioada 1990-1995 se dezvoltase această nouă direcție a consultanței, pe care anterior anilor 1989 avocatura nu o slujea decât rar, cu câteva opinii legale - și ne-am orientat spre noua realitate. Atunci a fost poate cel mai greu, pentru că am creat și am practicat, în timp real, o nouă legislație. Atunci au fost înființate Curtea Constituțională, Curtea de Conturi, Consiliul Concurenței, și toate aceste instituții au dobândit jurisdicție proprie. Îmi amintesc, referitor la Curtea Constituțională, că, urmare sesizării mele, s-a format dosarul cu numărul 1 fond – privea neconstituționalitatea textului privind înșelăciunea împotriva avutului obștesc – dosar pe care l-am continuat și în faza recursului ( pe atunci era instituită și această cale de atac ). Cine știa la acea vreme de protecția consumatorului, despre concurență neloială, despre proprietate industrială, domeniu în care, înainte de 1989, erau doar câteva texte de lege, iar avocații lucrau, când și când, privind un drept de autor sau de inventator? Nu vă mai spun de apariția Legii 18 și de toate revendicările în materie imobiliară, civilă sau chiar comercială. Toate astea au schimbat foarte mult față litigiilor în perioadă 1990-1995, când totul se năștea și în totul trebuia să te implici total, fără a avea antecedente de practică judiciară sau doctrină autohtonă .
Noile domenii de competență la care avocații au avut acces, inclusiv problematica societăților comericale de stat pe care le puteam consilia, au dus la o muncă enormă, cu un volum de implicare și de inovare teribil. După 1995, lucrurile au început să se așeze, dar, cum nimeni nu voia să recunoască faptul că trebuie să te specializezi, am continuat cu multă determinare să lucrăm în din ce în ce mai multe domenii. Anii 2000 și cei ce au urmat au impus, mai ales în materie de consultanță, necesitatea specializării. 
Cât privește litigiile, nu cred că s-au schimbat foarte multe lucruri în maniera de a le practica. Schimbările au intervenit, în principal, în bine. Au apărut programele legislative, practica CEDO, instanțele au început să își califice judecătorii în noile domenii apărute, mai apoi au luat naștere secțiile comerciale, cele de litigii de muncă sau cu minori ori de proprietate industrială, a început timid și unificarea practicii, recursurile în interesul legii etc. 
Dacă vreți să fac o punte între anii 1970 și zilele noastre, m-aș referi la impactul avut de apariția noului Cod de Procedură Civilă, ale cărui dispoziții impun un formalism suplimentar și instituie o fază scrisă, în detrimentul celei orale. Drept consecință, a reapărut în România, și la noi în firmă există, ceea ce se numea încă din perioadă antebelică și până spre sfârșitul anilor ’70, ‘avocatul procedurist’. Îmi aduc aminte cum marii maeștri de la acea vreme, fie că angajau litigii civile sau penale, niciodată nu spuneau clientului “vă iau dosarul” până când nu apelau la un avocat procedurist; îmi vine în minte un nume, probabil că ar fi avut azi cel puțin 100 de ani, avocatul Călinescu: mic, slab, ca un șoarece de bibliotecă. Avocatul procedurist studia dosarul și făcea un raport, cât privește aspectele procedurale: de la elementele obligatoriu de menționat în cererile de chemare în judecată, întâmpinări, cereri de intervenție, la procedura de citare, la semnarea încheierilor, minutelor, tot ce ținea formal de acel dosar era trecut în raportul înmânat maestrului. Dacă aceștia vedeau că toate lucrurile sunt în ordine sau că, mai mult, existau și temeiuri suplimentare, angajau dosarul.  
Ei bine, noul Cod de Procedură Civilă ne-a pus în situația de a ne califica în plus pe această fază formală, un astfel de procedurist fiind extrem de important. 
 
Patru mari direcții pentru a asigura servicii integrate clienților

Care ar fi astăzi, în opinia dumneavoastră, provocările avocaturii? Aș porni de la concurența între firme - pe proiecte, oameni, onorarii - nivelul de sofisticare a proiectelor, pregătirea celor care devin avocați, nivelul onorariilor, și aș merge până la corporatizarea modului de lucru și introducerea inteligenței artificiale în day-to-day business, într-un viitor nu prea îndepărtat.

Vă referiți, în principal, la marile firme de avocați. Trebuie să fac precizarea că marile firme de avocați nu concentrează mai mult de 7-10% din avocații aceastei țări. Reprezentanții avocaților care au practică individuală sau își desfășoară activitatea în birouri de 2-3 avocați fac sarea și piperul profesiei.

Eu ma refer la firmele mai mari pentru că, și în condițile în care reprezintă 9-10% din totalul pieței avocaturii, gestionează probabil mai mult de două treimi din totalul proiectelor inițiate de companii, corporații, antreprenori…

În primul rând, aș spune că echilibrul și lipsa de concurență distorsionată între marile firme din România sunt date de conflictul de interese. În general, marile firme își împart și marea clientelă, care devine tradițională și nu este accesată reciproc, pentru că, de regulă, în litigii ne întâlnim ca adversari. Nu de puține ori, însă, marea clientelă lucrează concomitent cu mai multe firme de avocați. 
În al doilea rând, fiecare casă de avocați își are propriul renume și propria structură de specialiști. Fiecare dintre aceste firme a fost un vector de dezvoltare pentru celelalte; de pildă, noi am înființat prima firmă de insolvență și primul departament de drept penal și am fost urmați de către ceilalți; la rândul nostru, am fost influențați de ideea creării unui departament de drept fiscal, pe care îl înființaseră alte firme înaintea noastră. Prin urmare, serviciile firmei noastre oferite clientelei integrează cele trei mari direcții din acest moment: profesia de avocat propriu-zisă, activitatea de insolvență și cea de consiliere în materie fiscală, la care aș mai adăuga consilierea în proprietate intelectuală. 
În privința inovațiilor care vin în planul inteligenței artificiale, desigur, fiecare are propria sa viziune pentru practicile emergente, care încep să se contureze, pentru moment în România, mai mult în plan teoretic. Iată, de pildă, diversele platforme juridice care sunt o realitate consacrată în multe jurisdicții străine, atât în planul consultanței juridice, cât și chiar în materie de soluționare a litigiilor de mică importanță. În Marea Britanie, cred că în 2016, peste 2 milioane de litigii de mică importanță (misdemeanor) au fost judecate online. Clientela s-a adresat platformei, a introdus acțiunea, pârâtul a fost de acord să fie judecat de inteligența artificială, s-a dat hotărarea și s-a și executat. 
Se poate că, la un nivel redus de importanță al litigiilor, să se ajungă la o standardizare și în România, într-un viitor relativ apropiat. Deja medierea este un pas important care, de multe ori, rezolvă o serie întreagă de conflicte. Se va ajunge, probabil, ca o inteligență artificială să preia micile litigii de natură civilă sau penală sau să inițieze proceduri prealabile pentru a-i convinge pe viitorii litiganți să renunțe la un conflict judiciar. Cu siguranță acesta va fi viitorul.
 
Dar dacă ar apărea și în România un soft ce ar îngloba inteligența artificială și care ar putea face munca a 10 avocați - documentare sau orice altceva, cum se întamplă deja la unele firme mari din străinătate - ați investi într-un astfel de robot?

În măsura în care acesta va fi eficient, categoric da. Cu siguranță că, în profesia de avocat și în activitatea unui litigator, există loc de a utiliza genul acesta de roboți și nu voi filosofa spunându-vă că este imposibil să înlocuiești raportul inter-uman cu astfel de humanoizi, până la un punct. Sigur că ne pot fi de ajutor, este clar că profesia se îndreaptă spre o standardizare, se vede această preocupare; cu siguranță, însă, rolul avocatului va rămâne foarte important, relațiile interumane client-avocat neputând fi înlocuite de un creier artificial.

Apeluri care pot conduce către preluarea unei firme sau o fuziune

Care sunt astăzi perspectivele firmei? Ce își propune ZRP într-un orizont de 3 ani? Care sunt țintele și cum veți ajunge acolo?

Evoluția relativ constantă pe care am avut-o în clientelă, în ultimii ani, a arătat o creștere de 7 - 10% de la an la an. Avansul, spunem noi glumind, care a fost până acum undeva la dublul inflației, dar cât privește anul în curs, ramânem rezervați. Preocupările de creștere și faptul că ne accesează o clientelă importantă au determinat, sigur, și lărgirea compartimentului de litigii. Nu pot să vă dau foarte multe detalii, dar, în ultima vreme, poate pentru prima dată în ultimii 10 ani, am luat în considerare diverse apeluri care pot conduce către preluarea unei alte firme sau chiar la fuziunea cu o altă societate de avocați.
Demersurile sunt în fază incipientă, însă vreau să subliez că preocuparea de a răspunde unor astfel de solicitări, care nu a existat în ultimii ani, acum a devenit importantă, chiar acută, pentru că este nevoie să acoperim sporul important de clientelă, mai ales pe verticală. Din acest motiv am și largit spațiul firmei cu încă 500 mp, pe care i-am luat într-o altă locație apropiată.
În ultimii ani ne-am propus - și am reușit - să consolidăm o firmă cu servicii integrate, acum vom încerca să facem următorul pas în dezvoltare, pas la care multă vreme ne-am reținut. Am creat aceste servicii, iar acum ne preocupăm și de dezvoltarea firmei de avocați. Nu vă ascund că provocarea este importantă, dar și dificultățile cresc. Când treci de la 50 de avocați la 70, managementul devine mai dificil, iar modul de gestionare a întregii afaceri mai complicat. 

Aș încheia acest interviu cu o întrebare care vă vizează: care sunt planurile dumneavoastră de viitor? Care sunt ideile noi pe care intenționati să le puneți în practică anul acesta? 

Preocuparea este orientată, în principal, spre lărgirea sferei partenerilor. Noi am fost și suntem ”rezervați” în această privință, mă refer la partenerii equity, pentru că există un spirit comun între avocații de aici: există profesioniști remarcabili - ca anvergură intelectuală, profesională, cu clientelă - care ar putea oricând să fie parteneri, dar nu putem accepta decât ”grefe compatibile”.
Din acest motiv este și atât de dificilă această sarcină de a discuta o eventuală preluare sau fuziune: este important să lărgim această sferă a partenerilor într-o manieră cât mai firească și compatibilă. În firmă sunt avocați între care există diferențe de valoare profesională, de vârstă sau de experiență și care au un orizont de așteptare. Trebuie discutat cu fiecare dintre ei care ne sunt și care le sunt așteptările și opțiunile, pentru că fiecare vrea să știe ce orizont de promovare sau de dezvoltare are și nu ar fi onest să lași vreun echivoc. Fiecare trebuie să știe unde se așează: unii consideră că perspectiva de a deveni partener înaintea altcuiva este incertă, pleacă și construiesc propria practică. Puținii avocați care ne-au părăsit pentru a continua pe cont propriu, deschizându-și propriile firme, continuă și azi să colaboreze cu noi. Vin la ZRP să ceară ajutorul în litigii mai complicate sau le dăm litigii pe care nu le putem conduce, pe moment. Pot spune că avem astfel de relații de conlucrare profesională cu cel puțin 2 dintre foștii noștri colaboratori, care au acum firme de 5-10 avocați, deci pot oferi o asistență calificată și a căror compatibilitate o cunoaștem, întrucât au fost formați de noi.
Dacă nu ar exista această sinergie, această compatibilitate între coordonatori și coordonați, spiritul comun al apartenenței la ZRP, efortul nostru, al partenerilor, ar fi în zadar. Poate că ZRP nu este cea mai reușită firmă, dar este o casă de avocați în care oamenii se simt în general confortabil și nu vin la birou cu spaima că vor munci de dimineața până seara târziu, ceea ce însă, de foarte multe ori, chiar fac.

Tot ce mi-ați spus până acum se subsumează ideii de creștere, de dezvoltare... Anul 2018 va fi, așadar, un an important…

Da, va fi probabil un an care va aduce o mutație în plan organizatoric, determinată de ideea de creștere. De multe ori, având un grad de încărcare prea mare, am preferat până acum să renunțăm la unii clienți, alteori am luat clienți pe care nu i-am putut refuza și am început să ”gâfâim”. Acum analizăm o altă variantă.
Transformarea ar putea fi vizibilă în 2018 sau anul viitor, vom vedea. Cert este că am ajuns la concluzia că, fără a tinde spre o creștere exagerată, se impune totuși să ne hotărâm să punem în practică ceea ce nu am făcut în anii din urmă.
 
 

PNSA

 
 

ARTICOLE PE ACEEASI TEMA

ARTICOLE DE ACELASI AUTOR


 

Ascunde Reclama
 
 

POSTEAZA UN COMENTARIU


Nume *
Email (nu va fi publicat) *
Comentariu *
Cod de securitate*







* campuri obligatorii


Articol 472 / 11287
 

Ascunde Reclama
 
 
 
BREAKING NEWS
ESENTIAL
Hațegan Attorneys obține o hotărâre definitivă referitoare la impozitarea parcurilor fotovoltaice. Componentele cu valoare ridicată nu sunt considerate construcții
Immofinanz vinde către Speedwell două terenuri în nordul Bucureştiului. Ce avocați de la PNSA și TZA au coordonat echipele
AkzoNobel a bătut palma cu Oresa Ventures pentru achiziția Fabryo Corporation. Avocații Popovici Nițu Stoica & Asociații au fost alături de fond, Schoenherr a asistat cumpăratorul
Mușat & Asociații: Numărul de mandate în domeniul protecției datelor cu caracter personal s-a dublat față de anul precedent
Penaliștii de la Mareș|Danilescu|Mareș în asociere cu Dan Lupașcu au obținut sesizarea CCR în ”Dosarul Gala Bute”, în care îl apără pe Rudel Obreja. Argumentele cu care avocații au obținut decizia favorabilă la ÎCCJ
Cum lucrează performanta echipă de 46 de avocați ai Țuca Zbârcea & Asociații specializați în practica de Dispute Resolution. Mandate cu greutate printre cele 4.200 de litigii ”lucrate” anul trecut, arbitraje internaționale cu pretenții de 4,9 mld. $ și servicii integrate pe zona de penal-comercial
Promovări la Suciu Popa. Iulian Cioienaru devine partener, alți doi avocați urcă în poziția de Senior Associate
Cum lucrează avocații specializați în litigii și arbitraj de la Voicu & Filipescu. Cu accent pe litigiile comerciale, firma soluționează cu succes cazuri în toate domeniile relevante pentru activitatea companiilor publice sau private
Pe piața de capital, sunt oportunități pentru toate tipurile de companii, spun avocații Bondoc & Asociații. Proiectele uneia dintre cele mai mari și experimentate echipe de Capital Markets din România
Schimbări în structura parteneriatului Schoenherr București
NICULEASA LAW FIRM convinge Tribunalul Bucureşti să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene pe mai multe probleme ce privesc raportul dintre procedura penală și cea fiscală
PeliFilip a asistat Ministerul Finanțelor Publice în premieră într-o operațiune de preschimbare de titluri de stat în dolari
 
Citeste pe SeeNews Digital Network
  • BizBanker

  • BizLeader

      in curand...
  • SeeNews

    in curand...