AHK România: Introducerea Kurzarbeit în România – rezultatul unui proces îndelungat, dar care necesită îmbunătățiri

Primele concluzii după introducerea modelului Kurzarbeit în România au fost discutate pe larg în cadrul Întâlnirii online a membrilor AHK România, alături de Ministrul Muncii Violeta Alexandru și de avocații Anca Grigorescu, bpv GRIGORESCU ȘTEFĂNICĂ și Christian Weident, Stalfort.Legal.Tax.Audit.

Prima întâlnire a membrilor AHK după pauza de vară s-a desfășurat online, în prezența Ministrului Muncii, doamna Violeta Alexandru, având ca temă un subiect dezbătut intens în ultimele luni și extrem de important pentru piața muncii și mediul de afaceri din România: Kurzarbeit.

Prin OUG 132/2020 a fost transpus în legislația românească modelul german Kurzarbeit, muncă flexibilă, care există în Germania de peste 100 de ani s-a dovedit unul de succes, mai ales în perioade economice dificile. Așa cum a menționat și Dragoș Anastasiu, Președintele AHK, în introducere, „este extraordinar de bine ca avem o lege în acest sens. Este vorba despre păstrarea locurilor de muncă, fiind o situație win-win-win. Companiile profită pentru că își păstrează forța de muncă, statul evită șomajul, iar angajatorul își păstrează angajații”. Vorbim așadar de un mecanism bun, care își atinge potențialul când este flexibil, dar care presupune resurse financiare din partea statului, dar și onestitate și încredere.

Ministrul Muncii, Violeta Alexandru, a mulțumit mediului de afaceri pentru implicare și s-a declarat mulțumită de rezultatele de până acum: „Este un mecanism nou, care nu a mai existat până acum în România și rezultatele sunt bune. Bilanțul este în general pozitiv. E o măsură nouă și administrația trebuie să se adapteze.”

Reprezentanții mediului de afaceri au salutat implementarea acestui mecanism, dar își doresc o flexibilizare mai mare. Kurzarbeit a fost implementat în România de la sfârșitul lunii august.

Anca Grigorescu, bpv GRIGORESCU ȘTEFĂNICĂ, s-a referit în prezentarea ce a urmat la pericolele mecanismului Kurzarbeit, așa cum a fot el adoptat în legislația românească, amintind durata scurtă de aplicare (17.08 – 31.12), în timp ce în Germania s-a decis chiar zilele acestea că perioada de Kurzarbeit se prelungește până la finalul anului 2021, interdicția de a face angajări în această perioadă, aplicarea limitată doar de către angajatorii în cazul cărora reducerea temporară a activității a fost determinată de instituirea stării de urgență / stării de alertă.

Christian Weident, Stalfort.Legal.Tax.Audit, a vorbit despre Kurzarbeit ca succes parțial și a prezentat pe scurt caracteristicile acestei măsuri și avantajele pe care le aduce cu sine, dar și unele întrebări rămase deschise. De asemenea a subliniat unele interdicții pentru angajator pe perioada aplicării Kurzarbeit și a trecut în revistă sancțiunile aplicate.

Concluzia a fost că legea care reglementează Kurzarbeit este rezultatul unui proces îndelungat, bazat pe dialog între autoritățile competente și mediul de afaceri, dar mai există încă puncte care trebuie clarificate în dialog cu Ministerul Muncii. Mediul de afaceri își dorește mai multă flexibilitate a legii, îmbunătățirea și extinderea reglementărilor, pentru ca acest mecanism să producă efectele dorite.