ZRP
Tuca Zbarcea & Asociatii

Analiză a unor situații atipice, dar, previzibile, în materia răspunderii contractuale. Când poate da naștere un contract cadru la răspundere contractuală?

13 Iunie 2018   |   Daniela Gramaticescu, Partener, Departamentul de Litigii NNDKP

Caracter ”ipotetic” / ”virtual” nu înseamnă caracter incert și imprevizibil, și nici nu exclude obligația părții vătămate de a dovedi existența lui.

Daniela Gramaticescu, Partener, Departamentul de Litigii NNDKP

 
 
”Contractul cadru este un contract prin care părțile contractante definesc și stabilesc principalele reguli și condiții care vor guverna încheierea unor contracte viitoare dintre ele, contracte care se numesc ”de aplicație” sau ”de executare” a contractului cadru.” (Decizia ICCJ nr. 1801/6 decembrie 2017)

Obligația care face obiectul contractului cadru, nu este aceea de a presta un serviciu și nici de a încheia contracte viitoare, ci de a reglementa un comportament contractual în derularea contractelor subsecvente, dacă aceste contracte se vor încheia! Obiectul contractului cadru este unul normativ, de stabilire a cadrului juridic în care se vor desfășura în viitor relațiile concrete dintre părți.

Așadar, ca regulă, încheierea contractelor subsecvente în temeiul unui contract cadru nu constituie o obligație, ci o opțiune, și, evident, neîncheierea acestora nu constituie o încălcare a contractului cadru.
Pe aceeași logică a raționamentului, se impune a se afirma că, în lipsa unei încălcări a unei obligații contractuale, nu poate exista dreptul de la daune.

La fel ca în cazul oricărui alt contract, răspunderea contractuală poate fi angajată dacă sunt îndeplinite 4 condiții: (i) există o încălcare a unei obligații contractuale (așadar, premisa este să existe obligația contractuală); (ii) există culpă; (iii) există prejudiciu (care la rândul lui trebuie să îndeplinească caracterul de a fi direct, cert și previzibil); (iv) există legătură de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu.

Cum în cazul contractului cadru există doar opțiunea, nu și obligația de a încheia contracte subsecvente, este exclusă, așadar, îndeplinirea primei condiții, fără de care nu putem vorbi de răspundere contractuală.
În schimb, odată produsă expectanța legitimă a părții într-un contract cadru de a încheia un contract subsecvent ce poate da naștere la un profit, în cazul încălcării acestuia din urmă, putem vorbi de dreptul la daune.

Cu alte cuvinte, numai în cazul contractelor subsecvente - dacă acestea se încheie -, se pot pretinde daune derivând din neexecutarea acestora fie pentru nerespectarea clauzelor din contractul cadru, devenit parte din contractul subsecvent prin încheierea contractului subsecvent, fie pentru nerespectarea obligațiilor specifice asumate prin chiar contractul subsecvent.

Doar în această situație - contractul cadru a fost urmat de încheierea contractului subsecvent - se poate pretinde un prejudiciu, în ambele sale componente paguba efectivă (damnum emergens) și beneficiul nerealizat (lucrum cessans).

Odată creată situația premisă mai sus indicată, se impune a se verifica dacă sunt îndeplinite pentru oricare dintre componentele prejudiciului - paguba efectivă (damnum emergens) și beneficiul nerealizat (lucrum cessans) - cerințele impuse de art. 1085-1086: prejudiciul să fie cert (sigur că s-a produs și posibil de evaluat la data la care se solicită), direct și previzibil.

Cu alte cuvinte, în cazul componentei beneficiu nerealizat, caracterul ”ipotetic” / ”virtual” nu trebuie să impună ideea, greșită, a lipsei caracterului cert și previzibil. Caracter ”ipotetic” / ”virtual” nu înseamnă caracter incert și imprevizibil, și nici nu exclude obligația părții vătămate de a dovedi existența lui.

Așadar, o altă regulă importantă, care trebuie subliniată este aceea care derivă din sarcina probei. Ca principiu, prejudiciul cert, indiferent că vorbim de pagubă efectivă sau de beneficiu nerealizat, este cel a cărui existență este dovedită. Singura prezumție legală în materia răspunderii contractuale este aceea a existenței culpei care rezultă din neexecutarea contractului, dar nu și a prejudiciului. Existența prejudiciului trebuie dovedită, la fel cum trebuie dovedită și întinderea lui, iar sarcina probei revine părții vătămate reclamante.

În același mod a decis și Înalta Curte de Casație și Justiție în decizia mai sus menționată, din care cităm extensiv mai jos.

Pentru a stabili existența prejudiciului, chiar și sub forma beneficiului nerealizat recurenta - reclamantă trebuia să dovedească că ar fi putut executa toate contractele de transport, în sensul că avea capacitatea de transport necesară și în plus, care ar fi fost veniturile pe care le-ar fi obținut și cheltuielile pe care le-ar fi efectuat.

într-o altă exprimare, beneficiul nerealizat solicitat de recurenta reclamantă nu se poate baza pe contractele de transport care nu s-au mai încheiat între părți și care numai aceasta aveau suport legal la plata prestațiilor, adică la beneficii.

Pe cale de consecință, neexistând contracte de transport încheiate, recurenta reclamantă nu este îndreptățită să solicite beneficiu nerealizat ca urmare a neexecutării contractului cadru (...)
” Decizia ICCJ nr. 1801/6.12.2017.

 
 

PNSA

 
 

ARTICOLE PE ACEEASI TEMA

ARTICOLE DE ACELASI AUTOR


     

    Ascunde Reclama
     
     

    POSTEAZA UN COMENTARIU


    Nume *
    Email (nu va fi publicat) *
    Comentariu *
    Cod de securitate*







    * campuri obligatorii


    Articol 222 / 12432
     

    Ascunde Reclama
     
     
     
    BREAKING NEWS
    ESENTIAL
    Florian Nițu, Managing Partner PNSA: Pe piață a apărut nouă categorie de ‘antemergători’, cvasi-instituționali, cei care pregătesc terenul pentru marii investitori, fiecare din domeniile sănătate-farma, telecom-IT, energie sau imobiliare putând genera volume de tranzacții de peste 1 miliard de euro. Firmele de avocați lucrează uneori în condiții de dumping absolut de nejustificat și de neînțeles
    Soluție în instanță câștigată de Reff și Asociații cu impact pentru producția de bunuri
    Promovări la Mitu și Asociații SPARL. Andrei Iordăchescu devine junior partner, iar Cristina Stoica este nou cooptată în poziția de managing senior associate
    Ţuca Zbârcea & Asociaţii, cei mai mulți avocați listati în „Best lawyers in Romania”, editia 2018-2019. Ce avocați români sunt recunoscuți peste Ocean
    LegiTeam: VASS Lawyers recruteaza avocat stagiar
    LegiTeam: Zamfirescu Racoţi & Partners recrutează avocat definitiv pentru departamentul Litigii
    RTPR Allen & Overy, alături de Mitiska REIM la o nouă achiziție în România. ‘Expertiza semnificativă a echipei de avocați în tranzacții de M&A și real estate ne-a oferit siguranța fiecărui pas’, spun cumpărătorii
    Echipa de litigii MUȘAT & ASOCIAȚII obţine menținerea clasării ca monument istoric a Casei Memoriale „Vasile Alecsandri” din Bacău
    Hațegan Attorneys obține o hotărâre definitivă referitoare la impozitarea parcurilor fotovoltaice. Componentele cu valoare ridicată nu sunt considerate construcții
    Immofinanz vinde către Speedwell două terenuri în nordul Bucureştiului. Ce avocați de la PNSA și TZA au coordonat echipele
    AkzoNobel a bătut palma cu Oresa Ventures pentru achiziția Fabryo Corporation. Avocații Popovici Nițu Stoica & Asociații au fost alături de fond, Schoenherr a asistat cumpăratorul
    Mușat & Asociații: Numărul de mandate în domeniul protecției datelor cu caracter personal s-a dublat față de anul precedent
     
    Citeste pe SeeNews Digital Network
    • BizBanker

    • BizLeader

        in curand...
    • SeeNews

      in curand...