ZRP
Tuca Zbarcea & Asociatii

Analiză a unor situații atipice, dar, previzibile, în materia răspunderii contractuale. Când poate da naștere un contract cadru la răspundere contractuală?

13 Iunie 2018   |   Daniela Gramaticescu, Partener, Departamentul de Litigii NNDKP

Caracter ”ipotetic” / ”virtual” nu înseamnă caracter incert și imprevizibil, și nici nu exclude obligația părții vătămate de a dovedi existența lui.

Daniela Gramaticescu, Partener, Departamentul de Litigii NNDKP

 
 
”Contractul cadru este un contract prin care părțile contractante definesc și stabilesc principalele reguli și condiții care vor guverna încheierea unor contracte viitoare dintre ele, contracte care se numesc ”de aplicație” sau ”de executare” a contractului cadru.” (Decizia ICCJ nr. 1801/6 decembrie 2017)

Obligația care face obiectul contractului cadru, nu este aceea de a presta un serviciu și nici de a încheia contracte viitoare, ci de a reglementa un comportament contractual în derularea contractelor subsecvente, dacă aceste contracte se vor încheia! Obiectul contractului cadru este unul normativ, de stabilire a cadrului juridic în care se vor desfășura în viitor relațiile concrete dintre părți.

Așadar, ca regulă, încheierea contractelor subsecvente în temeiul unui contract cadru nu constituie o obligație, ci o opțiune, și, evident, neîncheierea acestora nu constituie o încălcare a contractului cadru.
Pe aceeași logică a raționamentului, se impune a se afirma că, în lipsa unei încălcări a unei obligații contractuale, nu poate exista dreptul de la daune.

La fel ca în cazul oricărui alt contract, răspunderea contractuală poate fi angajată dacă sunt îndeplinite 4 condiții: (i) există o încălcare a unei obligații contractuale (așadar, premisa este să existe obligația contractuală); (ii) există culpă; (iii) există prejudiciu (care la rândul lui trebuie să îndeplinească caracterul de a fi direct, cert și previzibil); (iv) există legătură de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu.

Cum în cazul contractului cadru există doar opțiunea, nu și obligația de a încheia contracte subsecvente, este exclusă, așadar, îndeplinirea primei condiții, fără de care nu putem vorbi de răspundere contractuală.
În schimb, odată produsă expectanța legitimă a părții într-un contract cadru de a încheia un contract subsecvent ce poate da naștere la un profit, în cazul încălcării acestuia din urmă, putem vorbi de dreptul la daune.

Cu alte cuvinte, numai în cazul contractelor subsecvente - dacă acestea se încheie -, se pot pretinde daune derivând din neexecutarea acestora fie pentru nerespectarea clauzelor din contractul cadru, devenit parte din contractul subsecvent prin încheierea contractului subsecvent, fie pentru nerespectarea obligațiilor specifice asumate prin chiar contractul subsecvent.

Doar în această situație - contractul cadru a fost urmat de încheierea contractului subsecvent - se poate pretinde un prejudiciu, în ambele sale componente paguba efectivă (damnum emergens) și beneficiul nerealizat (lucrum cessans).

Odată creată situația premisă mai sus indicată, se impune a se verifica dacă sunt îndeplinite pentru oricare dintre componentele prejudiciului - paguba efectivă (damnum emergens) și beneficiul nerealizat (lucrum cessans) - cerințele impuse de art. 1085-1086: prejudiciul să fie cert (sigur că s-a produs și posibil de evaluat la data la care se solicită), direct și previzibil.

Cu alte cuvinte, în cazul componentei beneficiu nerealizat, caracterul ”ipotetic” / ”virtual” nu trebuie să impună ideea, greșită, a lipsei caracterului cert și previzibil. Caracter ”ipotetic” / ”virtual” nu înseamnă caracter incert și imprevizibil, și nici nu exclude obligația părții vătămate de a dovedi existența lui.

Așadar, o altă regulă importantă, care trebuie subliniată este aceea care derivă din sarcina probei. Ca principiu, prejudiciul cert, indiferent că vorbim de pagubă efectivă sau de beneficiu nerealizat, este cel a cărui existență este dovedită. Singura prezumție legală în materia răspunderii contractuale este aceea a existenței culpei care rezultă din neexecutarea contractului, dar nu și a prejudiciului. Existența prejudiciului trebuie dovedită, la fel cum trebuie dovedită și întinderea lui, iar sarcina probei revine părții vătămate reclamante.

În același mod a decis și Înalta Curte de Casație și Justiție în decizia mai sus menționată, din care cităm extensiv mai jos.

Pentru a stabili existența prejudiciului, chiar și sub forma beneficiului nerealizat recurenta - reclamantă trebuia să dovedească că ar fi putut executa toate contractele de transport, în sensul că avea capacitatea de transport necesară și în plus, care ar fi fost veniturile pe care le-ar fi obținut și cheltuielile pe care le-ar fi efectuat.

într-o altă exprimare, beneficiul nerealizat solicitat de recurenta reclamantă nu se poate baza pe contractele de transport care nu s-au mai încheiat între părți și care numai aceasta aveau suport legal la plata prestațiilor, adică la beneficii.

Pe cale de consecință, neexistând contracte de transport încheiate, recurenta reclamantă nu este îndreptățită să solicite beneficiu nerealizat ca urmare a neexecutării contractului cadru (...)
” Decizia ICCJ nr. 1801/6.12.2017.

 
 

PNSA

 
 

ARTICOLE PE ACEEASI TEMA

ARTICOLE DE ACELASI AUTOR


     

    Ascunde Reclama
     
     

    POSTEAZA UN COMENTARIU


    Nume *
    Email (nu va fi publicat) *
    Comentariu *
    Cod de securitate*







    * campuri obligatorii


    Articol 1336 / 13546
     

    Ascunde Reclama
     
     
     
    BREAKING NEWS
    ESENTIAL
    LegiTeam: Popovici Nițu Stoica & Asociații recrutează
    Avocații NNDKP prevăd un nivel ridicat al tranzacțiilor de M&A în domeniul Healthcare & Pharma și în 2019. Ana-Maria Baciu, Partener: Schimbările inevitabile în domeniu și dinamica problemelor cu care se confruntă industria în prezent vor aduce încă un an de creștere pentru această practică
    Dentons – prima firmă de avocatură semnatară a Cartei Diversității în România
    Promovare internă în practica de Protecție a datelor cu caracter personal, la Voicu & Filipescu. Andreea Botez devine Avocat senior
    Cum văd avocații de business din provincie noul an. Mihai Bejenaru-Dragoș (Bejenaru&Partners, Cluj): Domeniul imobiliar va înregistra o scădere a numărului de tranzacții. Provocarea anului 2019, dată de cazurile de fiscalitate
    Thomson Reuters Legal Advisers - Full Year 2018 | Cele mai active firme de avocați implicate în fuziuni și achiziții, anul trecut. Ce giganți cu prezență la București au intrat în Top 25 global, european și regional
    „The Lawyer European Awards 2019”: 4 firme cu activitate în România concurează pentru titlu la secțiunea ”Law Firm of the Year: Eastern Europe and the Balkans” | PNSA, singura firmă domestica din lista scurtă a premianților. ZRP concurează la titlul „European litigation team of the year”
    Clifford Chance Badea atrage un nou avocat senior în practica de M&A Real Estate
    Topul problemelor din industria Pharma, creionat de avocații D&B David și Baias. Proiectele uneia dintre cele mai performante echipe de pe piața locală
    ELLINT, alianța internațională a firmelor de avocați specializate în dreptul muncii, se extinde în România. Suciu | The Employment Law a intrat în rețea
    Promovări în conducerea Mușat & Asociații: Paul Buta, Iulian Popescu și Răzvan Stoicescu devin Deputy Managing Partners | Partenerul Octavian Popescu se retrage
    Andreea Bende, promovată în calitate de Partener în cadrul NNDKP IP
     
    Citeste pe SeeNews Digital Network
    • BizBanker

    • BizLeader

        in curand...
    • SeeNews

      in curand...