ZRP
Tuca Zbarcea & Asociatii

Bei ce vrei, dar ştii ce bei? Comparaţie între denumiri geografice şi mărci în domeniul vinurilor (partea a IV-a)

20 Iulie 2018   |   Andreea Micu, Partner & Ramona Bădescu, Associate - STOICA & Asociaţii

Mărcile şi denumirile de origine/indicaţiile geografice au multe trăsături comune, dar şi foarte multe trăsături care le diferenţiază şi justifică, în esenţă, existenţa unor regimuri juridice diferite pentru fiecare dintre ele.

Andreea Micu, Partner & Ramona Bădescu, Associate - STOICA & Asociaţii

 
 

Câteva cuvinte despre denumiri de origine/indicații geografice și mărci

Mărcile şi denumirile de origine/indicaţiile geografice (denumite în continuare „denumiri geografice”) pot fi privite ca „un cuplu” de drepturi de proprietate industrială, întrucât ambele servesc la deosebirea unor vinuri de alte vinuri de pe piaţă. Or, examinându-le atent, se constată că, precum în orice căsnicie, mărcile şi denumirile de origine/indicaţiile geografice au trăsături comune, dar şi lucruri care le diferenţiază în mod considerabil, ceea ce face ca uneori între ele să se ivească adevărate „conflicte”.

Într-o primă parte a studiului nostru dedicat mărcilor şi denumirilor geografice, ne vom îndrepta atenţia către comparaţia dintre aceste două forme de protecţie, urmând ca în cea de-a doua parte a studiului „să ne furişăm” în intimitatea acestor drepturi de proprietate industrială pentru a vedea dacă şi în ce fel pot convieţui.


Denumiri de origine/indicaţii geografice şi mărci: două personalități diferite?Asemănări şi deosebiri din perspectiva legislaţiei naţionale

Denumirile geografice şi mărcile naţionale sunt reglementate atât la nivelul Uniunii Europene, cât şi la nivel naţional.

Legislaţia avută în vedere pentru efectuarea comparaţiei în cadrul acestui articol este constituită din: Legea viei şi vinului în sistemul organizării comune a pieţei vitivinicole nr. 164/2015, H.G. nr. 512/2016 pentru aprobarea nomelor metodologice de aplicare a Legii viei şi vinului în sistemul organizării comune a pieţei vitivinicole nr. 164/2015 şi Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice. Totodată, menţionăm că marca naţională este reglementată prin Directiva 2008/95/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 octombrie 2008 de apropiere a legislațiilor statelor membre cu privire la mărci, ale cărei dispoziţii sunt reflectate în Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice.

A.    Câteva trăsături comune ale mărcilor şi denumirilor geografice

a.    Funcţia mărcilor şi a denumirilor geografice

În ceea ce priveşte asemănările, atât denumirile de origine/indicaţiile geografice, cât şi mărcile servesc la deosebirea unor produse de alte produse de pe piaţă. Cu toate acestea, se impune a fi menţionat aici faptul că, spre deosebire de mărci, denumirile de origine şi indicaţiile geografice nu pot desemna servicii. În cazul particular al vinurilor, mărcile şi denumirile geografice se aseamănă prin prisma faptului că ambele identifică vinuri.

b.    Modalitatea de obţinere a protecţiei

Mai mult, atât mărcile, cât şi denumirile geografice sunt protejate sub forma unor drepturi de proprietate industrială prin înregistrare în registre speciale prin care se asigură publicitatea faţă de terţi a acestora. De asemenea, denumirile geografice şi mărcile se lovesc de piedici asemănătoare în momentul solicitării înregistrării: niciuna nu poate fi înregistrată dacă este constituită dintr-o denumire generică pentru un anumit vin (exemplu: marca Vin alb) sau dacă încalcă un drept anterior de proprietate intelectuală ori dreptul la nume etc.


Pe aceeași temă:

 
c.    Conţinutul protecţiei

Dată fiind funcţia lor, anume deosebirea unor produse de alte produse, mărcile şi denumirile geografice reprezintă drepturi exclusive care permit titularilor lor să interzică terţilor utilizarea directă sau indirectă în comerţ a semnului protejat sau a unui semn similar pentru produse identice sau similare.

Mai mult, în ceea ce priveşte mărcile, art. 36 din Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice permite titularului mărcii interzicerea utilizării unui semn identic sau asemănător cu marca şi pentru produse sau servicii diferite, când marca a dobândit un renume în România şi dacă folosirea fără drept a semnului ar fi în detrimentul caracterului distinctiv al mărcii sau în detrimentul renumelui acesteia.

O dispoziţie legală similară pentru denumirile de origine şi indicaţiile geografice pare a se regăsi în art. 59 alin. (4) lit. a pct. ii din Normele metodologice de aplicare a Legii viei şi vinului în sistemul organizării comune a pieţei vitivinicole nr. 164/2015, adoptate prin H.G. nr. 512/2016, potrivit căruia: „O D.O.C. protejată şi o I.G. protejată, precum şi vinul care utilizează denumirea controlată în conformitate cu caietul de sarcini sunt protejate împotriva oricărei utilizări comerciale directe sau indirecte a denumirii controlate respective, în măsura în care această utilizare exploatează reputaţia unei D.O.C. sau a unei I.G.

În Franţa un parfum produs de Yves Saint Laurent, a cărui sticlă reproducea dopul binecunoscut al sticlei de şampanie şi care a fost pus în vânzare sub denumirea „Champagne”, a făcut obiectul unei acţiuni în justiţie formulate de producătorii francezi de şampanie. Aceştia au pretins în instanţă faptul că parfumul se foloseşte de reputaţia vinului spumant Champagne, iar instanţa a hotărât că denumirea „champagne” rămâne o denumire care defineşte vinuri şi nu parfumuri, dispunându-se retragerea acestui produs de pe piaţă. Se observă, aşadar, că denumirile de origine şi indicaţiile geografice care au dobândit un renume în Franţa sunt protejate chiar împotriva utilizării asupra unor produse care nu ar putea fi nicicând confundate cu vinurile şi care nu fac parte dintr-o categorie similară vinurilor.


În contextul protecţiei oferite denumirilor geografice, ne întrebăm dacă un producător de vin poate solicita instanţei interzicerea utilizării unei denumiri de origine/indicaţii geografice pentru un vin care este originar din regiunea geografică respectivă, dar care nu respectă dispoziţiile caietelor de sarcini?

Pentru o atare situaţie, art. 44 din Legea viei şi vinului în sistemul organizării comune a pieţei vitivinicole nr. 164/2015 prevede posibilitatea exercitării unui control de către O.N.V.P.V. al produselor despre care se presupune că nu respectă caietul de sarcini, iar în cazul în care se constată abateri de la prevederile acestui caiet, ONVPV poate solicita instanţei anularea dreptului de utilizare a denumirii de origine sau a indicaţiei geografice.

Nu am identificat, însă, o prevedere legală care să permită direct producătorului să solicite instanţei anularea dreptului de utilizare a denumirii geografice de către un alt producător din regiune, deşi legea interzice expres utilizarea denumirii pe vinuri care nu respectă cerinţele de calitate impuse prin dispoziţiile legale şi prin caietele de sarcini. Aşadar, dacă un producător onest din regiunea respectivă pretinde suferirea unui prejudiciu ca urmare a actelor ilegale săvârşite de un alt producător din regiune, apreciem că o opţiune pentru obţinerea despăgubirilor ar fi formularea unei acţiuni în concurenţă neloială. Prin comparaţie, această situaţie nu se întâlneşte în cazul mărcilor, unde titularul are dreptul să formuleze în mod direct o acţiune în contrafacere împotriva oricărui uzurpator al mărcii sale, potrivit art. 92 din Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice.

d.    Protecţia provizorie

O altă asemănare dintre mărci şi indicaţii geografice este reprezentată de faptul că ambele beneficiază de protecţie provizorie, potrivit art. 91 din Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice coroborat cu dispoziţiile O.U.G. nr. 100/2005 privind asigurarea respectării drepturilor de proprietate industrială şi cu dispoziţiile Codului de procedură civilă referitoare la măsurile provizorii în materia drepturilor de proprietate intelectuală. Astfel, titularii acestor drepturi de proprietate industrială care fac dovada credibilă că dreptul de proprietate industrială constituie obiectul unei acţiuni ilicite, actuale sau iminente şi că această acţiune riscă să le cauzeze un prejudiciu greu de reparat, pot să ceară instanţei judecătoreşti luarea unor măsuri provizorii, în special interzicerea încălcării sau încetarea ei provizorie ori luarea măsurilor necesare pentru conservarea probelor.

e.    Protecţie prin dispoziţii penale

Mai mult, atât punerea în circulaţie a unui produs purtând o marcă identică sau similară cu o marcă înregistrată pentru produse identice sau similare, precum şi punerea în circulaţie a produselor care poartă indicaţii geografice care indică sau sugerează că produsul în cauză este originar dintr-o regiune geografică, alta decât locul adevărat de origine constituie infracţiuni care se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă (art. 90 din Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice).

B.    Câteva diferenţe între mărci şi denumiri geografice

Printre cele mai importante deosebiri dintre mărci şi denumiri de origine/indicaţii geografice enumerăm următoarele:

►    Mărcile diferenţiază vinurile prin raportare la producător, în timp ce denumirile de origine şi indicaţiile geografice diferenţiază vinurile în funcţie de locul de origine.

►    Mărcile sunt compuse din semne susceptibile de reprezentare grafică (cuvinte, culori, cifre, semnale sonore etc.), iar potrivit Regulamentului UE nr. 2017/1001, aplicabil de la 1 octombrie 2017, marca Uniunii Europene poate fi compusă chiar din sunete, holograme etc. Denumirile de origine şi indicaţiile geografice sunt compuse numai din cuvinte, iar aceste cuvinte nu sunt lăsate la libera alegere a solicitantului, ci trebuie să corespundă denumirilor unor localităţi, regiuni geografice sau ţări care imprimă anumite caracteristici, calităţi sau o anumită reputaţie unui vin.

►    Nu pot fi înregistrate două mărci identice pentru produse identice sau similare, însă există cazuri în care legiuitorul permite înregistrarea unor denumiri de origine sau a unor indicaţii geografice omonime, chiar pentru aceleaşi produse, cu condiţia de a nu se crea confuzie în mintea consumatorului (art. 62 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 164/2015, adoptate prin H.G. nr. 512/2016). Spre exemplu, dacă în România există două regiuni geografice având aceeaşi denumire şi în care se produce vin ale cărui caracteristici sunt influenţate puternic de acea regiune geografică, ambele denumiri pot fi protejate.

►    Mărcile pot fi individuale, colective sau de certificare, în timp ce denumirile de origine şi indicaţiile geografice sunt, în principiu, deţinute de asociaţii de producători, fiind, aşadar, într-un fel, „colective. Prin excepţie, în cazuri bine justificate, denumirile de origine şi indicaţiile geografice pot fi înregistrate de un producător individual (art. 32 alin. (5) şi art. (35 alin. (6) din Legea viei şi vinului în sistemul organizării comune a pieţei vitivinicole nr. 164/2015). Indiferent de situaţie, denumirile de origine şi indicaţiile geografice pot fi utilizate de orice producător de vin din regiunea geografică în cauză, dacă acesta din urmă respectă condiţiile de producţie şi îmbuteliere stipulate în caietele de sarcini şi obţine autorizaţiile necesare în acest sens de la organismele specializate. Marca nu poate fi utilizată decât de titularul acesteia, în numele căruia, de altfel, a fost înregistrată marca, sau de persoanele cărora titularul le îngăduie utilizarea.

O problemă ar putea apărea în privinţa dreptului de utilizare a unei indicaţii geografice.

Astfel, spre deosebire de legislaţia vinului, legislaţia mărcilor şi a indicaţiilor geografice prevede faptul că dreptul de folosire a indicaţiei geografice înregistrate aparţine exclusiv membrilor asociaţiei înscrişi în lista comunicată la OSIM cu ocazia solicitării înregistrării indicaţiei geografice, precum şi  faptul că înregistrarea unei indicaţii geografice pe numele unei asociaţii de producători nu constituie obstacol la înregistrarea aceleiaşi indicaţii de către orice altă asociaţie.

Aşadar, potrivit legislaţiei mărcilor şi indicaţiilor geografice, acestea din urmă, odată înregistrate, nu ar putea fi folosite de orice producător din regiune care îndeplineşte cerinţele legale şi cerinţele din caietele de sarcini, ci numai de membrii asociaţiilor care au solicitat înregistrarea indicaţiei geografice şi care au achitat taxele legale în acest sens.

Apreciem, însă, că, de vreme ce legislaţia vinului prevede expres că orice producător care respectă cerinţele legale şi cerinţele instituite în caietele de sarcini poate utiliza denumirea de origine sau indicaţia geografică pentru vinuri, aceste dispoziţii legale ar trebui să se aplice cu prioritate, în baza principiului conform căruia legea specială derogă de la legea generală.

►    Mărcile sunt protejate pentru o perioadă de 10 ani, ulterior fiind necesară reînnoirea, în timp ce denumirile de origine şi indicaţiile geografice pentru vinuri sunt protejate nelimitat în timp. Dreptul de utilizare a unei denumiri de origine sau a unei indicaţii geografice este, însă, limitat în timp, fiind acordat anual pentru fiecare producător în parte, pe baza unor controale efectuate de O.N.V.P.V. şi alte organisme specializate.

Şi în această situaţie ar putea părea o problemă în privinţa duratei dreptului de utilizare a unei indicaţii geografice întrucât, potrivit art. 80 din Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice, dreptul de utilizare a unei indicaţii geografice este de 10 ani, cu posibilitatea de reînnoire nelimitată, dacă se menţin condiţiile în care acest drept a fost dobândit. Întocmai ca şi în cazul anterior, apreciem că, de vreme ce legislaţia vinului prevede că orice producător are dreptul de a utiliza o indicaţie geografică pe baza unor autorizaţii anuale, aceste dispoziţii legale ar trebui să se aplice cu prioritate, în baza principiului conform căruia legea specială derogă de la legea generală.

►    Mărcile pot fi transmise prin cesiune, licenţă sau pe cale succesorală, însă denumirile de origine şi indicaţiile geografice nu pot fi transmise.

►    Titularul unei mărci poate fi decăzut din dreptul său dacă marca a devenit, ca urmare a acţiunii sau inacţiunii sale, desemnarea uzuală în comerţ a vinului pentru care a fost înregistrată. Denumirea de origine şi indicaţia geografică nu pot deveni generice în nicio situaţie astfel încât, chiar dacă s-ar întâmpla ca, la un moment dat, ele să desemneze categoria unui anumit vin, titularii denumirilor geografice vor beneficia în continuare de protecţie juridică. (art. 59 alin. (5) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 164/2015, adoptate prin H.G. nr. 512/2016).


►    Titularul unei mărci poate fi decăzut din dreptul său pentru neutilizare, în anumite condiţii, în timp ce titularul unei denumiri de origine sau al unei indicaţii geografice nu poate fi decăzut din dreptul său pentru acest motiv.

O dispoziţie legală care ar putea da naştere unor interpretări este cea cuprinsă în art. 44 din Legea viei şi vinului în sistemul organizării comune a pieţei vitivinicol nr. 164/2015, potrivit căruia dreptul unui producător de utilizare a unei D.O.C. sau a unei I.G. poate fi anulat dacă suprafeţele plantate cu viţă de vie cu destinaţia de producţie DOC sau IG nu au fost autorizate pentru producerea strugurilor potrivit destinaţiei de producţie timp de 5 ani consecutivi, cu excepţia anilor în care s-au înregistrat calamităţi naturale. La o primă analiză, acest text de lege pare să instituie anularea dreptului de utilizare (similară întrucâtva decăderii din dreptul de a utiliza marca) în situaţia în care denumirea geografică nu este utilizată în comerţ. Pe de altă parte, nu se poate trece cu vederea că textul se referă la sancţionarea producătorului pentru neproducerea unui vin cu denumire geografică timp de 5 ani consecutivi, deşi, prin ipoteză, dreptul de utilizare a unei denumiri geografice se acordă pentru o durată de un an, ceea ce ridică un semn de întrebare cu privire la ipoteza avută în vedere de legiuitor.

În concluzie, se poate observa că mărcile şi denumirile de origine/indicaţiile geografice au multe trăsături comune, dar şi foarte multe trăsături care le diferenţiază şi justifică, în esenţă, existenţa unor regimuri juridice diferite pentru fiecare dintre ele.
 
 

PNSA

 
 

ARTICOLE PE ACEEASI TEMA

ARTICOLE DE ACELASI AUTOR


 

Ascunde Reclama
 
 

POSTEAZA UN COMENTARIU


Nume *
Email (nu va fi publicat) *
Comentariu *
Cod de securitate*







* campuri obligatorii


Articol 601 / 12945
 

Ascunde Reclama
 
 
 
BREAKING NEWS
ESENTIAL
Principalele atuuri ale echipei de litigii RTPR Allen & Overy: specializarea și tehnologia
Ce așteaptă Maravela & Asociații de la tinerii absolvenți de Drept. Procesul de integrare a stagiarilor are mai multe etape, iar nivelul onorariilor este poziționat în partea de sus a grilei practicate pe piața avocaturii
Statul român și-a ales avocații în arbitrajul cerut de firmele magnatului Puiu Popoviciu. O firmă americană și două societăți locale întră în bătălia juridică
Echipă de avocați români, alături de vânzător într-un proiect încheiat săptămâna trecută într-o țară vecină. Tranzacție de 39 mil. €
LegiTeam: CMS CAMERON MCKENNA NABARRO OLSWANG LLP SCP is looking for: Junior Lawyers
BONDOC și Asociații, partener al unui eveniment cultural de excepție: “West meets East 2018”
Cum acționează avocații Mușat & Asociații în mandatele de Concurență. Paul Buta, Partener: Volumul de muncă este întotdeauna extrem de mare în sfera concurenței; orice analiză, audit sau sfat acordat trebuie să fie personalizate
Avocații Voicu & Filipescu au avut o agendă extrem de încărcată în prima parte a anului, cu foarte multe mandate în toate ariile de practică. Daniel Voicu (Managing Partner): Având în vedere că 2018 a fost un an bogat în proiecte ample și încasările au fost, desigur, pe măsură
Succes important al avocaților Wolf Theiss: Decizie favorabilă într-un litigiu post-privatizare în valoare de 180 mil. € împotriva statului român
CMS a asistat Bitdefender în expansiunea pe piața australiană. Alături de compania controlată de Florin Talpeş a fost și o altă firmă, cu peste 550 de avocați
ZRP își va întări capacitatea de a reacționa rapid în cazurile urgente și își va extinde serviciile juridice în materia prevenirii fraudelor. Liniile strategice ale firmei pentru aceasta practică, explicate de noul coordonator al Departamentului de drept penal, Dănuț - Ioan Bugnariu
Bondoc & Asociații asistă grupul Clariant în investiția de peste 100 mil. € derulată în Dolj
 
Citeste pe SeeNews Digital Network
  • BizBanker

  • BizLeader

      in curand...
  • SeeNews

    in curand...