ZRP
Tuca Zbarcea & Asociatii

Bei ce vrei, dar ştii ce bei? Înregistrarea noilor denumiri de origine şi a indicaţiilor geografice în China (Partea a-VII-a)

18 Decembrie 2018   |   Andreea Micu, Partner & Ramona Bădescu, Associate - STOICA&Asociaţii

Dată fiind importanţa exporturilor în China, vă propunem o scurtă trecere în revistă a modalităţii în care se poate înregistra o denumire de origine sau o indicaţie geografică a unui vin în China, cu atât mai mult cu cât China nu este parte la Actul de la Geneva al Acordului de la Lisabona privind denumirile de origine şi indicaţiile geografice.

Andreea Micu, Partner & Ramona Bădescu, Associate - STOICA & Asociaţii

 
 
În articolul precedent, ne-am oprit atenţia asupra procedurii de înregistrare a denumirilor de origine şi a indicaţiiilor geografice la nivel naţional, european şi internaţional (a se vedea articolul Bei ce vrei, dar ştii ce bei? Înregistrarea noilor denumiri de origine şi a noilor indicaţii geografice).

Printre altele, am constatat cu acea ocazie faptul că înregistrarea la nivel internaţional se face în baza unei convenţii internaţionale şi va produce „efectul protector” al denumirii de origine sau al indicaţiei geografice numai pe teritoriile statelor care sunt părţi la convenţia în cauză. Aşadar, dacă se doreşte exportul unor vinuri cu denumire de origine sau indicaţie geografică într-un stat care nu este parte la o convenţie internaţională de protecţie a denumirilor geografice, se impune înregistrarea acestora din urmă în conformitate cu legislaţia naţională a statului respectiv.


Dată fiind importanţa exporturilor în China, vă propunem o scurtă trecere în revistă a modalităţii în care se poate înregistra o denumire de origine sau o indicaţie geografică a unui vin în China, cu atât mai mult cu cât China nu este parte la Actul de la Geneva al Acordului de la Lisabona privind denumirile de origine şi indicaţiile geografice şi, prin urmare, o înregistrare internaţională a denumirii geografice nu s-ar bucura de protecţie şi în China. (pentru detalii privind înregistrarea denumirilor de origine şi a indicaţiilor geografice în China, a se vedea http://www.china-iprhelpdesk.eu/sites/all/docs/publications/EN_GI_online.pdf).

China se află pe locul patru în lume în privinţa importurilor de alimente şi băuturi. Consumatorii chinezi sunt foarte atenţi la originea produselor şi la calităţile acestora, iar de foarte multe ori sunt dispuşi să plătească un preţ mai ridicat pentru un produs de calitate. Aşadar, dacă un producător are în vedere exportul vinului său în China, înregistrarea unei denumiri de origine sau a unei indicaţii geografice ar putea conduce la creşterea competitivităţii sale pe piaţă şi, totodată, l-ar proteja împotriva unor utilizări ilicite ale aceleiaşi denumiri.


Pe aceeași temă:


În China, indicaţiile geografice sunt definite în Legea chineză a mărcilor ca fiind “semne care indică originea geografică a unui produs, precum şi faptul că reputaţia, calitatea sau alte caracteristici ale produsului sunt, în principal, rezultatul factorilor naturali sau culturali ai regiunii geografice în cauză”. Aşadar, în China nu se face distincţie între denumiri de origine şi indicaţii geografice, precum în Uniunea Europeană, ci se foloseşte denumirea de “indicaţii geografice” pentru ceea ce, în sistemul nostru legislativ, se aseamănă foarte mult cu denumirile de origine.

De asemenea, spre deosebire de sistemul instituit de Uniunea Europeană, în China indicaţiile geografice nu pot fi înregistrate ca indicaţii geografice propriu-zise, ci fie sub forma mărcilor colective, fie sub forma mărcilor de certificare, ale căror definiţii sunt similare celor din legislaţia română (a se vedea articolul Bei ce vrei, dar ştii ce bei? Denumirile geografice vs. mărcile colective şi de certificare în domeniul vinurilor ). Înregistrarea poate fi efectuată numai de către un consilier în proprietate intelectuală atestat în China şi trebuie formulată în limba chineză. Totodată, este preferabilă traducerea denumirii în limba chineză întrucât numele chineze sunt preferate de consumatorul chinez în detrimentul celor în alte limbi străine. Cererea de înregistrare se depune la Oficiul Chinez de Mărci (Chinese Trade Mark Office). Pentru a fi înregistrată, o indicaţie geografică trebuie să se bucure de protecţie juridică în statul din care provine, iar înregistrarea poate fi solicitată numai de organizaţia de producători de vin care a înregistrat respectiva denumire în statul de origine. Odată obţinută protecţia juridică în China, este indicat ca pe eticheta de vin să fie menţionat numărul de înregistrare a mărcii şi certificatul de înregistrare a mărcii. În acest fel, consumatorii chinezi pot verifica autenticitatea indicaţiei geografice. (Pentru mai multe informaţii privind înregistrarea indicaţiilor geografice sub forma mărcilor colective sau de certificare a se vedea http://www.wipo.int/wipolex/en/details.jsp?id=6373)

În mod alternativ sau cumulativ, indicaţiile geografice pot fi înregistrate şi la Administraţia Generală de Control al Calităţii, Inspecţie şi Carantină (General Administration of Quality Supervision, Inspection and Quarantine), un organism care atestă standardul de calitate a produselor. Pentru a obţine, însă, înregistrarea indicaţiei geografice în faţa acestui organism, este indicat ca organizaţia de producători să transmită, pe lângă documentaţia solicitată prin lege, documente de recomandare şi sprijin din partea guvernului sau ministerului agriculturii din statul de origine. Deşi legislaţia chineză nu conţine dispoziţii legale detaliate privind înregistrarea indicaţiilor geografice străine, în ultima vreme din ce în ce mai multe organizaţii de producători şi-au făcut curaj şi au reuşit să îşi înregistreze denumirile geografice protejate pe teritoriul statelor europene. Spre exemplu, în data de 25 martie 2014, cu recomandarea guvernului francez, Consiliul vinului Bordeaux a depus o cerere de protecţie la Administraţia Generală de Control al Calităţii, Inspecţie şi Carantină. O serie de alte produse beneficiază deja de indicaţii geografice înregistrate în China, precum Cognac (2009), Scotch Whisky (2010), Roquefort (2011), West Country Farmhouse Cheddar (2011), Prosciutto di Parma (2012) etc. (Pentru mai multe informaţii privind înregistrarea indicaţiilor geografice sub forma mărcilor colective sau de certificare a se vedea http://www.wipo.int/edocs/lexdocs/laws/en/cn/cn041en.pdf)

Deşi nu este necesar să se parcurgă procedura ambelor tipuri de înregistrări, respectiv înregistrarea la Oficiul Chinez de Mărci şi înregistrarea la Administraţia Generală de Control al Calităţii, Inspecţie şi Carantină, această dublă protecţie este recomandată atât pentru împiedicarea săvârşirii unor acte de concurenţă neloială de producătorii chinezi, cât şi pentru câştigarea încrederii consumatorilor.

În orice caz, pe lângă înregistrarea indicaţiilor geografice sau dacă nu sunt îndeplinite condiţiile pentru o astfel de înregistrare, orice producător poate să îşi individualizeze vinurile prin înregistrarea unei mărci care să îi confere distinctivitate pe piaţă.
 
În concluzie, nu ne rămâne decât să sperăm că aceste câteva rânduri pe care le-am scris vor fi un bun punct de plecare pentru cei interesaţi să îşi dezvolte activitatea de export vinuri în China, oferindu-le curajul necesar pentru a “străbate” aparentele dificultăţi birocratice în vederea obţinerii unor beneficii pe termen lung, precum fidelizarea consumatorilor şi deţinerea unui avantaj în raport cu alţi comercianţi.

 
 

PNSA

 
 

ARTICOLE PE ACEEASI TEMA

ARTICOLE DE ACELASI AUTOR


     

    Ascunde Reclama
     
     

    POSTEAZA UN COMENTARIU


    Nume *
    Email (nu va fi publicat) *
    Comentariu *
    Cod de securitate*







    * campuri obligatorii


    Articol 291 / 13527
     

    Ascunde Reclama
     
     
     
     
    Citeste pe SeeNews Digital Network
    • BizBanker

    • BizLeader

        in curand...
    • SeeNews

      in curand...