Prevederi din proiectul de revizuire a Constituţiei, neconstituţionale

Curtea Constituţională a decis vineri cu majoritate de voturi că eliminarea tezei potrivit căreia "carcterul licit al dobândirii averii se prezumă" este neconstituţioinală, deoarece are ca efect suprimarea garanţiei dreptului la proprietate.

Potrivt CCR, în acest fel se încalcă limitele revizuirii prevăzute de articolul 152, alineatul 2 din Constituţie, care spune că "nici o revizuire nu poate fi făcută dacă are ca rezultat suprimarea drepturilor şi a libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor sau a garanţiilor acestora".

Plenul Curţii Constituţionale, cu majoritate de voturi, a constatat că proiectul de lege pentru revizuirea Constituţiei a fost iniţiat cu respectarea prevederilor art.150 alin.(1) din Constituţie, adică cel care prevede că "revizuirea Constituţiei poate fi iniţiată de Preşedintele României la propunerea Guvernului".

Proiectul de revizuire a Constituţiei propus de Preşedinţie menţinea prevederea că averea dobândită licit nu poate fi confiscată, însă teza caracterului prezumat licit al dobândirii ei, existentă în prezent, era eliminată.

Astfel, în privinţa dreptului la proprietate privată, articolul 44 se modifica, în propunerea Preşedinţiei, păstrând în continuare prevederea că "averea dobândită licit nu poate fi confiscată". În schimb, era elimină menţiunea actuală, care spune: "caracterul licit al dobândirii se prezumă".

Procurorul general al României, Laura Codruţa Kovesi, a susţinut, în februarie, în ceea ce priveşte Constituţia, că există texte care ar trebui modificate, dând drept exemplu prezumţia de dobândire licită a averii. "Sunt situaţii care, potrivit dispoziţiilor din Constituţie, reglementează prezumţia dobândirii licite. Exemplu: dacă o anumită persoane deţine cinci imobile şi raportez la veniturile pe care le realizează, ca procuror trebuie să dovedesc că nu a avut niciodată suficienţi bani pentru a achiziţiona acele imobile. Pentru că în Constituţia României toate bunurile pe care o persoană le deţine sunt prezumate că ar fi fost dobândite licit, atunci procurorul trebuie să dovedească că nu este aşa (...) În alte state ale UE nu există această prezumţie prevăzută în Constituţie. În Anglia, o persoană trebuie să dovedească că a avut suficiente venituri pentru a-şi achiziţiona imobile", a declarat Kovesi.

Exceptarea politicilor fiscale ale Guvernului de la controlul judecătoresc, neconstituţională

Curtea Constituţională a României a decis, vineri, că articolul din proiectul de revizuire a Constituţiei care elimină actele care privesc politicile fiscale şi bugetare ale guvernului de la controlul judecătoresc este neconstituţional, deoarece suprimă liberul acces la justiţie.

"Cu majoritate de voturi, constată că modificarea alin.(6) al art.126 din Constituţie, în sensul introducerii sintagmei <precum şi a celor care privesc politicile financiare şi bugetare ale Guvernului, în condiţiile legii contenciosului administrativ> este neconstituţională, deoarece are ca efect suprimarea liberului acces la justiţie, încălcându-se astfel limitele revizuirii prevăzute de art.152 alin.(2) din Constituţie", se arată în decizia Curţii Constituţionale.

Totodată, judecătorii CCR au hotărât, tot cu majoritate de voturi, că reducerea numărului de magistraţi din CSM de la 14 la 10 este neconstituţională, precum şi mărirea numărului de reprezentanţi ai societăţii civile în Consiliu de la doi la şase. De asemenea, este neconstituţional şi alineatul 3 al articolului 133, care prevede că preşedintele CSM poate fi ales şi din rândul reprezentanţilor societăţii civile. Judecătorii CCR au consdierat că toate aceste prevederi au ca efect încălcarea independenţei justiţiei, în contradicţie cu dispoziţiile art.152 alin.(1) din Constituţie.

Noul proiect de Constituţie propune ca numărul magistraţilor din CSM să fie redus de la 14 la 10, în timp ce numărul reprezentanţilor societăţii civile ar urma să crească la şase de la doi, trei desemnaţi de Parlament şi trei de preşedinte.

Potrivit articolului 133 alineatul 2 din proiectul Constituţiei, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) este alcătuit din 19 membri, din care 10 judecători şi procurori, care ar urma să fie validaţi de Parlament. În legea fundamentală aflaă în vigoare se prevede că din CSM fac parte 14 judecători şi procurori, validaţi de Senat. Totodată, numărul reprezentanţilor societăţii civile ar urma să crească la şase de la doi, trei fiind numiţi de Parlament şi trei de preşedintele României.

O altă propunere este ca preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii să poată fi ales şi din rândul reprezentanţilor societăţii civile şi nu doar dintre magistraţi, ca în prezent, dar şi ca mandatul de şef al CSM să poată fi înnoit o singură dată, dar nu prelungit. De asemenea, proiectul de Constituţie prevede că durata mandatului membrilor CSM este de 6 ani şi "nu poate fi prelungit sau înnoit", prevedere care nu era conţinută în legea fundamentală în vigoare. De asemenea, proiectul propune şi ca hotărârile Consiliului să fie luate prin vot public şi nu secret, ca în prezent, iar aceste hotărâri să fie motivate. Articolul care prevede că preşedintele României prezidează lucrările Consiliului la care participă este abrogat.

De asemenea, proiectul prevede şi exceptarea actelor privind politicile fiscale şi bugetare ale Guvernului de la controlul judecătoresc, în instanţele de contencios administrativ.

Eliminarea imunităţii parlamentarilor, a miniştrilor suprimă un drept fundamental al demnitarului

Curtea Constituţională a decis vineri, cu majoritate de voturi, că eliminarea obligativităţii avizului dat de Legislativ pentru reţinerea, arestarea şi percheziţionarea unui parlamentar, dar şi a unui ministru care este şi parlamentar suprimă un drept al persoanei care ocupă o demnitate publică.

Astfel, CCR constată că modificarea alin.(2) şi abrogarea alin.(3) ale art.72 din Constituţie sunt neconstituţionale "deoarece au ca efect suprimarea unui drept fundamental al persoanei care ocupă o demnitate publică, încălcându-se astfel limitele revizuirii prevăzute de art.152 alin.(2) din Constituţie", după cum se arată într-un comunicat remis de CCR.

În proiectul de revizuire trimis de Preşedinţiei Curţii Constituţionale, articolul 72 referitor la imunitatea parlamentară, alineatul 2, arată astfel: "Urmărirea, percheziţia, reţinerea, arestarea sau trimiterea în judecată penală a parlamentarilor pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului se pot face numai de către Parchetul de pe lângă  Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie".

Comparativ, textul actual al Constituţiei prevede la articolul 72 că "deputaţii şi senatorii pot fi urmăriţi şi trimişi în judecată penală pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, dar nu pot fi percheziţionaţi, reţinuţi sau arestaţi fără încuviinţarea Camerei din care fac parte, după ascultarea lor. Urmărirea şi trimiterea în judecată penală se pot face numai de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie".

În varianta Preşedinţiei, este menţinută aşadar prevederea că parlamentarii nu pot fi traşi la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, însă se elimină rolul Parlamentului ca avizator în situaţia în care un ales are probleme cu legea, iar procurorii doresc reţinerea, arestarea sau percheziţionarea lor.

De asemenea, alineatul 3 al articolului care spune: "în caz de infracţiune flagrantă, deputaţii sau senatorii pot fi reţinuţi şi supuşi percheziţiei. Ministrul justiţiei îl va informa neîntârziat pe preşedintele Camerei asupra reţinerii şi a percheziţiei. În cazul în care Camera sesizată constată că nu există temei pentru reţinere, va dispune imediat revocarea acestei măsuri" era propus spre abrogare.

Curtea Constituţională a constatat, de asemenea, cu majoritate de voturi, că abrogarea alin.(2) şi modificarea alin.(3) ale art.109 din Constituţie sunt neconstituţionale, "deoarece au ca efect suprimarea unui drept fundamental al persoanei care ocupă o demnitate publică, încălcându-se astfel limitele revizuirii prevăzute de art.152 alin.(2) din Constituţie".

Dispoziţiile privind imunitatea miniştrilor au fost modificate substanţial în varianta trimisă CCR. Astfel, Preşedinţia recomandă ca prevederile din articolul 109, alineatul (2) să fie abrogate. Textul spunea că "numai Camera Deputaţilor, Senatul şi Preşedintele României au dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei lor. Dacă s-a cerut urmărirea penală, Preşedintele României poate dispune suspendarea acestora din funcţie. Trimiterea în judecată a unui membru al Guvernului atrage suspendarea lui din funcţie. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie".

În aceste condiţii, nu ar mai fi fost nevoie ca la Preşedinţie să se constituie o comisie care să analizeze dosarul unui ministru trimis de procurori, iar dacă ministrul este şi parlamentar nu ar mai fi fost nevoie de un aviz al Legislativului pentru urmărirea penală. Alineatului 3 i se propunea modificarea astfel: "răspunderea penală a membrilor Guvernului pentru fapte săvârşite în exerciţiul funcţiei lor se stabileşte prin lege organică. Competenţa de judecată aparţine  Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie".

CCR supune atenţiei preşedintelui observaţii cu privire la alte dispoziţii din Constituţie

Curtea Constituţională a României supune atenţiei preşedintelui României observaţii care vor apărea în considerentele deciziei de vineri cu privire la alte 21 de dispoziţii ale proiectului de revizuire a Constituţiei, se arată într-un comunicat remis de CCR.

Redăm textele din proiectul de revizuire a Constituţiei supuse atenţiei preşedintelui României de judecătorii CCR:

- articolul 6 alineatul 3, care spune "Autorităţile publice vor consulta organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale în legătură cu deciziile privind păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii lor etnice, culturale şi religioase".

- articolul 52 alineatul 3, potrivit căruia "Statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare. Răspunderea statului este stabilită în condiţiile legii şi nu înlătură răspunderea magistraţilor pentru erorile judiciare săvârşite".

- articolul 64 alin.(2): "Parlamentul îşi alege un birou permanent. Preşedintele Parlamentului se alege pe durata mandatului Parlamentului. Ceilalţi membri ai biroului permanent sunt aleşi la începutul fiecărei sesiuni. Preşedintele Parlamentului şi ceilalţi membri ai biroului permanent pot fi revocaţi înainte de expirarea mandatului, în condiţiile prevăzute de regulamentul de organizare şi funcţionare al Parlamentului" şi alin.(5): "Biroul permanent şi comisiile parlamentare se alcătuiesc potrivit configuraţiei politice a Parlamentului"

-  art.71 alin.(2): "Calitatea de parlamentar este incompatibilă cu exercitarea oricărei funcţii publice de autoritate, cu excepţia celei de membru al Guvernului"

- art.73 lit.s1: "Prin lege organică se reglementează răspunderea judecătorilor şi procurorilor"

- art.76 alin.(1): "Legile organice şi hotărârea privind regulamentul de organizare şi funcţionare al Parlamentului se adoptă cu votul majorităţii membrilor săi"

- art.87 alin.(1): "Preşedintele României poate lua parte la şedinţele Guvernului în care se dezbat probleme de interes naţional privind politica externă, securitatea naţională şi, la cererea primului-ministru, în alte situaţii"

- art.90: "(1) Preşedintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa cu privire la probleme de interes naţional.

(2) Problemele care se supun referendumului şi data desfăşurării acestuia se stabilesc de Preşedintele României, prin decret.

(3) Punctul de vedere al Parlamentului asupra iniţierii referendumului de către Preşedintele României se exprimă, printr-o hotărâre adoptată de Parlament, cu votul majorităţii membrilor prezenţi, în termen de cel mult 30 de zile calendaristice de la solicitarea Preşedintelui.

(4) Dacă hotărârea Parlamentului nu este adoptată în termenul prevăzut la alineatul (3), procedura de consultare a Parlamentului se consideră îndeplinită, iar Preşedintele României poate emite decretul privind organizarea referendumului."

- art.92 alin.(3 indice 1): "Declararea stării de război precum şi suspendarea sau încetarea ostilităţilor militare se fac de către Parlament, cu votul majorităţii membrilor acestuia."

- art.95: "Suspendarea din funcţie

(1) În cazul săvârşirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituţiei, Preşedintele României poate fi suspendat din funcţie de către Parlament, cu votul majorităţii membrilor săi, după obţinerea avizului Curţii Constituţionale cu privire la gravitatea faptelor şi încălcarea Constituţiei.

(1 indice 1) Continuarea procedurii de suspendare este condiţionată de avizul favorabil al Curţii Constituţionale. Preşedintele poate da Parlamentului explicaţii cu privire la faptele ce i se impută.

(1 indice 2) În cazul unui aviz negativ din partea Curţii Constituţionale, procedura de suspendare va înceta.

(2) Propunerea de suspendare din funcţie poate fi iniţiată de cel puţin o treime din numărul parlamentarilor şi se aduce, neîntârziat, la cunoştinţă Preşedintelui.

(3) Dacă propunerea de suspendare din funcţie este aprobată, în cel mult 30 de zile se organizează un referendum pentru demiterea Preşedintelui."

- art.98 alin.(2): "Atribuţiile prevăzute la articolul 85 alineatul (1), articolele 88-90 şi articolul 103 din Constituţie nu pot fi exercitate pe durata interimatului funcţiei prezidenţiale."

- art.107 alin.(4): "Dacă unul dintre ceilalţi membri ai Guvernului se află în una dintre situaţiile prevăzute la articolul 106 sau este în imposibilitate de a-şi exercita atribuţiile, Preşedintele României, la propunerea primului-ministru, va desemna un alt membru al Guvernului ca ministru interimar, până la numirea unui nou ministru. Interimatul, pe perioada imposibilităţii exercitării atribuţiilor, încetează dacă ministrul îşi reia activitatea în Guvern. Interimatul nu poate dura mai mult de 45 de zile"

- art.114 alin.(1): "Guvernul îşi poate angaja răspunderea în faţa Parlamentului, o singură dată pe sesiune, asupra unui program, a unei declaraţii de politică generală sau a unui proiect de lege"

- art.124 alin.(3): "Judecătorii sunt independenţi şi se supun numai Constituţiei, legii şi deciziilor Curţii Constituţionale"  şi (4) "Răspunderea judecătorilor şi procurorilor se reglementează prin lege organică"

- art.133 alin.(5): "Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii se iau prin vot public şi se motivează"

- art.146 lit.c), e) şi l):  "Curtea Constituţională are următoarele atribuţii:

c) se pronunţă asupra constituţionalităţii Regulamentului Parlamentului, la sesizarea preşedintelui Parlamentului, a unui grup parlamentar sau a unui număr de cel puţin 40 de parlamentari.

e) soluţionează conflictele juridice de natură constituţională dintre autorităţile publice, la cererea Preşedintelui României, a preşedintelui Parlamentului, a primului-ministru sau a preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii

l) îndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de legea organică a Curţii"

- art.154 alin.(2): "Consiliul Legislativ, în termen de 12 luni de la data intrării în vigoare a legii sale de organizare, va examina conformitatea legislaţiei cu prezenta Constituţie şi va face Parlamentului sau, după caz, Guvernului, propuneri corespunzătoare"

CCR constată că celelalte prevederi din proiectul de lege pentru revizuirea Constituţiei nu contravin dispoziţiilor constituţionale.

Motivarea soluţiei va fi prezentată în cuprinsul deciziei, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Decizia este definitivă şi general obligatorie şi se comunică Preşedintelui României.