CCR: Modificarea Legii de organizare a profesiei de avocat prin OUG nu se justifică

Curtea Constituţională a României arată în motivarea deciziei din 9 februarie, când a declarat neconstituţională ordonanţa de urgenţă prin care a fost modificată Legea de organizare a profesiei de avocat, că motivarea emiterii unei astfel de ordonanţe are carenţe.

Potrivit motivării publicate pe site-ul CCR, Constituţia prevede că "Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă numai în situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligaţia de a motiva urgenţa în cuprinsul acestora". Conform acestui text constituţional, Guvernul poate adopta o ordonanţă de urgenţă numai dacă următoarele condiţii sunt întrunite cumulativ: existenţa unei situaţii extraordinare, reglementarea acesteia să nu poată fi amânată şi urgenţa să fie motivată în cuprinsul ordonanţei, explică magistraţii Curţii.

Numai că, se arată în motivare, elementele cuprinse în Nota de fundamentare a OUG 159/2008 nu sunt de natură să justifice adoptarea ordonanţei de urgenţă. În preambulul ordonanţei de urgenţă nu se evidenţiază existenţa unei situaţii extraordinare a cărei reglementare nu poate fi amânată, arată judecătorii. "Carenţele în motivarea unei asemenea situaţii impun concluzia că adoptarea reglementării în cauză, pe calea unei ordonanţe de urgenţă, nu îndeplineşte exigenţele impuse de textul constituţional menţionat", se arată în motivarea deciziei din 9 februarie.

Excepţia a fost invocată de George Dan Gogu, într-un dosar aflat pe rolul Curţii de Apel Constanţa – Secţia comercială, maritimă şi fluvială, contencios administrativ şi fiscal. Dosarul are ca obiect anularea dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.159/2008, în afara celor de la punctul 30 referitoare la asistenţa judiciară.

OUG 159 a modificat, completat şi abrogat mai multe articole din Legea privind organizarea şi exercitarea profesiei de avocat.

Decanul Baroului Bucureşti, Ilie Iordăchescu, a declarat în februarie, pentru NewsIn, că decizia CCR referitoare la OUG 159/2008 înseamnă că prevederile acesteia nu mai sunt de actualitate. Iordăchescu a spus că prevederile ordonanţei referitoare la examenul de primire în profesia de avocat, instituite prin OUG 159, nu mai sunt de actualitate. Prevederile respective instituiau obligativitatea unui examen organizat la nivel naţional chiar şi pentru juriştii cu vechime care doreau să intre în avocatură. De asemenea, decanul Baroului Bucureşti a declarat că decizia CCR înseamnă revenirea la forma anterioară a Legii 51/1995, care reglementa organizarea profesiei de avocat.

Avocatul Gheorghe Piperea a declarat, de asemenea, pentru NewsIn, că principalele implicaţii ale declarării neconstituţionale a OUG 159/2008 se referă la abrogarea limitărilor de intrare în profesia de avocat, precum şi la o modificare a sistemului de pregătire profesională a avocaţilor, care era reglementat de ordonanţă.

Pe de altă parte, a declarat Piperea, decizia Curţii Constituţionale (CCR) afectează sistemul de ajutor public judiciar. Potrivit avocatului, ordonanţa declarată neconstituţională reglementa modalitatea de acordare a ajutorului public judiciar, iar hotărârea CCR ar putea bloca fondurile din care erau plătiţi avocaţii din oficiu, ceea ce ar putea duce la un val de proteste în rândul acestora.

Astfel, la articolul 12, alineatul (1) prevedea că "membrul unui barou dintr-o altă ţară poate exercita profesia de avocat în România, în cazul îndeplinirii condiţiilor prevăzute de prezenta lege.”

La articolul 16, alineatul (1) arăta că "Primirea în profesie se obţine numai pe baza unui examen la nivel naţional organizat de Uniunea Naţională a Barourilor din România, potrivit prezentei legi si Statutului profesiei de avocat.”

La articolul 20, alineatul (1), se preciza că "Profesia de avocat nu poate fi exercitată la instanţele, precum şi la parchetele de pe lânga acestea, inclusiv la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, unde soţul avocatului sau ruda ori afinul sau până la gradul al treilea inclusiv îndeplineşte funcţia de judecător sau procuror, indiferent de secţia, direcţia, serviciul sau biroul în care îşi desfăşoară activitatea”.

La articolul 25 s-a introdus un articol potrivit căruia " În cazurile prevăzute de prezentul articol, baroul are dreptul la acţiune în despăgubiri împotriva persoanei fizice sau juridice care exercită fără drept profesia de avocat. Sumele obţinute cu titlu de despăgubiri vor fi cuprinse în bugetele barourilor şi vor fi folosite în mod exclusiv pentru organizarea activităţii de pregătire profesională a avocaţilor, în condiţiile legii.”

La articolul 50 se prevedea că "Decanul este ales pentru un mandat de 4 ani şi poate fi reales o singură dată. Decanul se alege dintre avocaţii cu o vechime de minimum 12 ani în profesie, în acelaşi barou".

Articolul 68 prevedea cazurile în care barourile asigură asistenţă judiciară. Potrivit modificărilor introduse de OUG declarată neconstituţională, avocatul desemnat nu poate refuza să acorde ajutor public juidiciar decât în cazul în care există un conflict de interese. "Avocatul care acordă asistenţa judiciară potrivit prezentului capitol nu are dreptul să primească de la client sau de la cel apărat niciun fel de remuneraţie sau de alte mijloace de recompensă, nici chiar cu titlu de acoperire a cheltuielilor", prevedea Legea 51/1995. De asemenea, în vederea organizării activităţii de asistenţă judiciară, barourile desemnează avocaţii înscrişi în Registrul de asistenţă judiciară pentru acordarea asistenţei judiciare, ţinând cont de experienţa profesională şi de calificarea avocatului, precum şi de natura şi complexitatea cazului, de celelalte desemnări ale acestuia în virtutea prezentei legi şi de gradul de angajare al acestuia. "Pentru asistenţa judiciară acordată, avocatul desemnat are dreptul la un onorariu stabilit de organul judiciar, potrivit naturii şi volumului activităţii desfăşurate, în limitele sumelor stabilite prin protocolul încheiat între UNBR şi Ministerul Justiţiei", se arăta în OUG 159 .

Articolul 69 prevedea că onorariile pentru asistenţa judiciară se stabilesc prin protocolul încheiat între Uniunea Naţională a Barourilor din România şi Ministerul Justiţiei, iar fondurile necesare pentru plata lor se asigură în condiţiile Legii privind taxele judiciare de timbru. Fondurile necesare organizării şi funcţionării serviciilor de asistenţă judiciară din cadrul barourilor se asigură din sumele alocate pentru finanţarea sistemului de ajutor public judiciar şi a sistemului de asistenţă juridică, pe baza propunerilor transmise anual Ministerului Justiţiei de catre UNBR, cu ocazia întocmirii proiectului bugetului de stat.

OUG 159/2008 a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 792 din 26 noiembrie 2008.