CEJ blocheaza publicarea informatiilor despre cei care iau fonduri pentru agricultura

Informatiile detaliate despre bene­fi­cia­rii individuali de fonduri euro­pene pentru agricultura, pre­cum si despre sumele si proiectele finan­tate cu aceste sume nu vor mai fi date publi­citatii. Decizia Curtii Europene de Jus­ti­tie pune capat unui an si jumatate de trans­parenta si exercitiu democratic intr-o Uniune Europeana in care cetatenii au dreptul de a sti incotro si in ce scop sunt alo­cate taxele si impozitele pe care le platesc.

Ca reactie imediata la decizia Curtii Europene de Justitie, doua state mem­bre, beneficiare importante de finantari din Politica Agricola Comuna, au ignorat limita trasata de CEJ, respec­tiv prote­jarea identitatii persoanelor fizice, si au blocat accesul liber la datele privind companiile care primesc bani din buge­tul comunitar. Astfel, au fost anulati ani de eforturi ale societatii civile europene in directia impunerii obligativitatii pentru guvernele tarilor membre de a face publice listele cu cei care isi adjudeca miliarde de euro din banii contribuabililor. Pozitia CEJ a venit ca urmare a actiunii demarate de doi fermieri germani, care au cerut instantei europene recunoasterea dreptului pro­tejarii identitatii. Dreptul le-a fost recu­noscut tuturor fermierilor individuali care acceseaza fonduri pentru agricul­tura, nu insa si marilor corporatii, entitati asupra carora nu rareori au planat suspiciuni privind moralitatea subventionarii lor din banul public.

Dupa ani de presiuni si campanii bine organizate ale reprezentantilor societatii civile, in principal ale farm­subsidy.org (organizatie non­guver­na­mentala formata din jurnalisti de inves­tigatie ce au pus la punct o plat­forma ce cuprinde informatii utile cetatenilor despre modul in care le sunt cheltuiti banii de guverne si de insti­tutiile europene), in 2007, Comisia Euro­peana trasa tarilor UE obligati­vitatea publicarii pe site-uri de internet a tuturor celor care beneficiau de fonduri in agricultura, a sumelor pe care le primesc si a destinatiei acestora. Actiu­nea trebuia finalizata in aprilile 2009, data la care publicul larg putea avea acces la liber la datele anterior men­tionate. Permea­bilitatea Comisiei Euro­pene la un ase­menea demers ve­nea, in primul rand, din necesitatea castigarii spriji­nului pentru reforma Politicii Agricole Comu­ne din partea milioanelor de fermieri, nemultumiti de alocarea prefe­rentiala a banilor comunitari, pre­cum si a contributiilor nationale. Asadar, direc­tiva transparentei se inscria in coor­donatele reformei mult asteptate.


Iritarea crescanda a celor acreditati de propaganda CE ca fiind principalii destinatari ai PAC era determinata de o serie de dezvaluiri ale mass-mediei, care, cu probe, demonstrau ca fermierilor obisnuiti, carora li se spunea ca ei sunt tinta beneficiilor Politicii Agricole Co­mune, le reveneau doar 10% din cele in medie 55 de miliarde de euro/an, bani alocati de la bugetul comunitar. Restul intra in conturile familiilor regale si nobiliare europene, precum si in cele ale transnationalelor alimentare. In Germa­nia, spre exemplu, marile afaceri din agricultura landului Renania Nord - Westfalia, facute pe spezele fondurilor comunitare si ale celor nationale, au adus profituri uriase unor giganti cum sunt Campina, Cetralmarkt Rois­dorf/Stra­telen sau Metternich Ratibor Corvey, proprietate a printului Viktor de Ratibor si Corvey. Nici pana in ziua de azi producatorul de lactate olandez Cam­pina nu a fost detronat din pozitia de lider al topului celor mai mari bene­ficiari de fonduri pentru agricultura. Suma despre care discutam este enor­ma: 1,6 miliarde de euro in plati di­recte, indirecte si alte subventii. Este urmata de compania daneza Arla Foods Amba, care a primit 951.731.484 de milioane de euro incepand din anul 2000. Si Casa Regala daneza a beneficiat de sume importante, peste 292 milioane de euro, in plati destinate dezvoltarii rurale (conservarea terenurilor agricole si dez­voltarea afacerilor).

La data impunerii obligativitatii trans­parentei cheltuirii fondurilor PAC, Dacian Ciolos, pe atunci ministru al agri­culturii, declara pentru „Finan­ciarul” ca situatia Romaniei era una speciala - exploatatii agricole neconsolidate si  capitalizate sub nivelul celor din vechile state membre - ceea ce facea pro­ble­ma­tica aplicarea directivei. In timpul scurt de functionare a acesteia, auto­ritatile de la Bucuresti au intrecut la capitolul guverne considerate repere de com­por­tament democratic si onestitate fata de cetateni. In acest sens, in indexul trans­parentei realizat de farmsubsi­dy.org, Romaniei i se atribuie scorul de 58%, acesta indicand apartenenta la grupul tarilor celor mai dispuse sa dea infor­matii despre beneficiarii de fonduri.