Comisia va cere CEJ să evalueze incompatibilitatea ACTA cu drepturile şi libertăţile fundamentale

Comisia Europeană va solicita Curţii de Justiţie a UE (CEJ, cu sediul la Luxemburg) să evalueze dacă Acordul comercial împotriva contrafacerii (ACTA) este incompatibil în vreun fel cu drepturile şi libertăţile fundamentale în UE, precum libertatea de exprimare, protecţia informaţiilor şi dreptul de proprietate intelectuală.

Executivul comunitar a predat deja ACTA spre ratificare guvernelor statelor membre. În luna decembrie, Consiliul UE a adoptat cu unanimitate ACTA şi a autorizat statele membre să îl semneze. De asemenea, Comisia a înaintat textul acordului Parlamentului European, în vederea dezbaterii şi a votării.

În ultimele săptămâni, procesul de ratificare a ACTA a dus la o dezbatere largă la nivel european asupra acestui document, a libertăţii internetului şi importanţei dreptului de proprietate intelectuală în Europa pentru economiile statelor membre.

''Cred că a aduce ACTA în faţa CEJ este un pas necesar. Această dezbatere trebuie să se bazeze pe fapte şi nu pe dezinfomare şi zvonuri care au dominat website-urile de socializare şi blogurile în ultimele săptămâni.

Aşa cum am explicat deja în faţa Parlamentului European în câteva rânduri, ACTA este un acord ce vizează ridicarea standardelor globale de consolidare a drepturilor de proprietate intelectuală. Aceste standarde sunt deja incluse în dreptul european.

Ceea ce contează pentru noi este ca şi alte ţări să le adopte, astfel încât companiile europene să se poată apăra împotriva falsificării produselor lor atunci când fac afaceri în întreaga lume. Acest lucru înseamnă că ACTA nu va schimba nimic în UE, dar va conta pentru UE'', a declarat comisarul european pentru comerţ Karel De Gucht.

Potrivit acestuia, prin ACTA nu se va schimba nimic legat de modul în care cetăţenii UE folosesc internetul şi website-urile de socializare în prezent, întrucât acordul nu introduce nicio regulă nouă. ''ACTA doar ajută la consolidarea a ceea ce astăzi este deja lege. ACTA nu cenzurează şi nu închide website-uri şi nu va afecta libertatea internetului sau libera exprimare'', a mai spus De Gucht.

ACTA a fost semnat în urmă cu câteva săptămâni, la Tokyo, de 22 de state membre ale UE, inclusiv România, şi de Australia, Canada, Japonia, Maroc, Noua Zeelandă, Singapore, Coreea de Sud şi SUA.

Pentru a se putea aplica în UE, acordul trebuie să fie ratificat de cele 27 de state membre UE şi aprobat de Parlamentul European. O directivă UE include deja câteva mijloace de protejare a drepturilor de proprietate intelectuală. Potrivit preşedintelui Comisiei de comerţ internaţional a PE, Vital Moreira, controversa apare în legătură cu o mică parte a acordului, cea care se referă la drepturile de autor pe internet, descărcarea de muzică, literatură, teatru, spectacole etc.

Deoarece acordul a ridicat probleme legale, Parlamentul European mai poate cere Curţii de Justiţie a UE (CEJ) să verifice compatibilitatea acestuia cu legislaţia europeană.

Cererea poate fi făcută de către o comisie europarlamentară. În acest caz, procedura parlamentară ar fi suspendată până la decizia CEJ. Comisia pentru comerţ internaţional a PE este responsabilă cu decizia asupra ACTA, însă şi alte comisii europarlamentare, printre care cea pentru libertăţi civile, îşi pot spune opiniile