Consiliul Concurenţei: OUG 50 nu trebuie să dezavantajeze unele bănci

Preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, precizează, într-un interviu acordat SFin, că unele prevederi ale OUG 50, în special cele cu privire la anularea unor comisioane şi modalitatea de stabilire a dobânzilor variabile, ar putea defavoriza unele bănci, punându-le într-o poziţie concurenţială mai slabă în raport cu altele. În consecinţă, cei care discută modificarea normei ar trebui să ţină cont şi de acest lucru, mai ales că atât BNR, cât şi FMI au cerut ca legea să nu afecteze stabilitatea financiară a unor bănci

Obiectivul principal al Consiliului Concurenţei a rămas neschimbat, acela de a facilita funcţionarea pieţei financiare, stimulând două funcţii principale. În primul rând, transparenţa ofertelor, prin stabilirea unei structuri unice a  costurilor unui credit, care să permită compararea mai uşoară a mai multor oferte. Apoi, este vorba despre eliminarea barierelor din calea funcţionării eficiente a pieţei, respectiv a comisioanele de rambursare anticipată a creditelor, pentru facilitarea mobilităţii consumatorilor.

„Cred că, prin prevederile actuale ale Ordonanţei, aceste două principale obiective au fost atinse. Pe piaţa bancară vedem că au apărut deja multe oferte de refinanţare a creditelor, cu dobânzi mai mici. Ţinem cont totuşi şi de opiniile BNR şi FMI, care atrag atenţia că nu trebuie să periclităm stabilitatea sistemului bancar”, spune Chiriţoiu. În ceea ce priveşte efectele ordonanţei asupra băncilor, Chiriţoiu consideră că nu toate sunt în aceeaşi situaţie. Mărul discordiei este reprezentant de anularea anumitor comisioane, precum cel de risc, ca şi de modificarea dobânzilor netransparente, pe care unele bănci le-au schimbat cum au vrut.

Aceleaşi dobânzi pentru creditele vechi şi noi
Aplicarea de către bancheri a prevederilor OUG 50 cu privire la modificarea dobânzilor variabile este discutabilă, apreciază Chiriţoiu, pentru că scopul acestora a fost să menţină vechile niveluri ale ratelor, în timp ce clienţii tocmai asta au contestat. Asta pentru că în momentul acordării celor mai multe credite, în anii 2007 şi 2008, indicii de referinţă se aflau la niveluri de 3-4%, astfel că unele bănci practicau marje fixe suplimentare de doar 1-3%. Acum, când indicii au ajuns la minime istorice, băncile au crescut marjele fixe, pentru a menţine dobânzile la aceleaşi niveluri, clienţii acuzându-le că, atunci când indicii vor creşte iar, dobânzile lor se vor umfla odată cu ei.
O soluţie de compromis, consideră Chiriţoiu, ar fi menţinerea marjei implicite, adică păstrarea ratelor din momentul acordării creditelor. În acest caz însă, băncile care au practicat marje de 1-2% ar trebui să accepte acum dobânzi de 3-4% de la clienţi, mai mici decât cele medii ale pieţei, astfel că ar fi dezavantaje concurenţial. O rezolvare a problemei ar fi trebuit găsită chiar de bănci, apreciază Chiriţoiu: „Le-am sfătuit să ofere vechilor clienţi aceleaşi dobânzi ca şi cele pentru clienţii noi, pentru că aşa ar fi normal.”

Nu trebuie să defavorizăm unele bănci
Şeful Concurenţei admite că o altă problemă a OUG 50 o constituie eliminarea unor comisioane, precum cel de risc, prezent doar la unele instituţii de credit, care sunt astfel dezavantajate concurenţial faţă de altele, ale căror comisioane au altă denumire. Acesta precizează că motivul pentru care Protecţia Consumatorului a interzis respectivul comision se bazează pe deciziile unor instanţe, care l-au considerat abuziv.
Dar nu cumva este o problemă concurenţială eliminarea unui comision doar pentru că se numeşte „de risc”? Mai ales că unele dintre băncile care-l practicau au printre cele mai mici costuri totale ale creditelor ipotecare, iar prin anularea acestuia, aşa cum insistă autorităţile, dobânda ar ajunge sub cea din piaţă, instituţia bancară putând fi astfel serios afectată. “Nu trebuie ca, prin măsuri administrative, să introducem dezavantaje între bănci. Trebuie să acceptăm că, în final, dobânzile vor scădea datorită mecanismului concurenţial, însă procesul va dura mai mult decât în cazul în care ratele se reduc prin măsuri administrative”, spune Chiriţoiu.