Consultantii acuza schimbarea din mers si pe spranceana a regulilor de finantare europeana

Desi gradul de absorbtie al fon­du­rilor europene este extrem de re­dus, exista masuri care suscita un interes imens si se depun pro­iec­te care depasesc cu mult valoa­rea sumelor alocate. In aceste conditii, pen­tru a se putea face o departajare, apar tot felul de circulare prin care sunt depunc­tate anumite proiecte in functie de interes, sustin consultantii pe fonduri europene. De altfel, acestia se plang ca schimbarea regu­lilor din mers este o obisnuinta, anunta Financiarul.

„Renovarea, dezvoltarea satelor, imbu­na­tatirea serviciilor de baza pentru eco­no­mia si populatia rurala si punerea in valoare a mostenirii rurale”, cunoscuta ca Masura 3.2.2 pentru proiecte cu fonduri euro­pene, a avut un succes foarte mare in ran­dul comunitatilor. Prin urmare, au fost depuse aproximativ 1.700 de proiecte, ce depasesc cu mult valoarea fondurilor alo­cate, de 1,54 miliarde de euro, bani care ajung pentru vreo 300 de proiecte.

Cum foar­te multe din aceste proiecte au inde­plinit punctajul necesar pentru obtinerea de finantare, autoritatile au dat o circulara prin care sa fie depunctate acelea care nu deta­liau acordurile cu ONG-urile pe com­ponenta sociala si culturala, sustine Dra­gos Tomoioaga, directorul general al companiei de consultanta pe fonduri euro­pene Progres Advisory.

„Acum se solicita ne­justificat detalii suplimentare privind acor­durile cu ONG-urile. S-a dat o cir­cu­lara la Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit (APDRP) privind depunc­tarea proiectelor care nu au detaliat din prima faza aceste acorduri. Au fost chemati primarii si informati ca vor fi de­punc­tati”, afirma Tomoioaga. Scopul de­punctarii este sa nu se depaseasca suma alo­cata pe o anumita masura, au explicat si alti consultanti pe fonduri europene.

Aces­tia spun ca pe orice masura auto­ritatile au prostul obicei sa dea note inter­ne si ca a devenit o practica schimbarea regulilor in timpul jocului care ii afecteaza si de care nu afla decat cine trebuie. In schimb, depunerea unui proiect costa 100 de milioane de lei, bani pe care cei intere­sati de finantare europeana ii pierd. „Se schimba regulile si cu doua, trei zile ina­inte de inchiderea sesiunii. Este o lipsa tota­la de transparenta. Ar trebui sa ne anun­te din timp, ca sa nu pierdem bani aiu­rea. Autoritatile sunt uneori socate de inven­tivitatea celor care aplica si apar mul­te circulare in urma carora sa ramana nedepunctate proiectele care trebuie”, au afirmat alte surse din piata.

Punctajul, doar pe tipuri de investitii
Cum pana la mijlocul lunii aprilie se vor da rezultatele pentru ultima sesiune pe Masura 3.2.2, dezamagirea celor care nu vor primi finantare europeana va fi imen­sa. „In mod neoficial, manati de mus­tra­rile de constiinta, evaluatorii de la centrele regionale ii sfatuiesc pe primari sa faca con­testatie la decizia pe care o vor afla in zile­le urmatoare”, a declarat Tomoioaga.

Pen­tru Masura 3.2.2, in Ghidul Solicitan­tului nu este specificat nicaieri ca punc­ta­jul pentru o investitie se acorda in functie de detaliile prezentate in alte documente anexate, cum ar fi Studiul de Fezabilitate. Punctajul se acorda doar pentru tipuri de investitii care pot fi declarate eligibile sau nu. Singurele criterii de punctare referi­toa­re la parteneriate au fost: pentru reali­zarea investitiilor specificate in parte­neriat cu ONG-uri se acorda 7 puncte; pen­tru realizarea investitiilor fara acord de parteneriat se acorda 5 puncte.

La solici­tarea cotidianului nostru, APDRP a sus­ti­nut: „Continutul minim al acordurilor de parteneriat, asa cum a fost prezentat in Ghidul Solicitantului pentru Masura 3.2.2, nu a fost modificat. Acordurile de parteneriat cu ONG-uri sunt analizate de catre expertii APDRP, asa cum au fost pre­zen­tate ca anexa a Cererii de Finantare.

In pro­cesul de analiza a Studiului de Feza­bilitate (SF) sau a Memoriului Justificativ (MJ) se verifica daca in descrierea imple­mentarii si functionarii investitiei sunt incluse conditiile prevazute in acordurile de parteneriat. (Cap. A, pct. 2, lit. c din SF si MJ).” De cealalta parte, consultantul pe fon­duri europene sustine ca SF face refe­rire stricta la investitii si nu la acordul de cooperare. Ghidul de finantare nu cere inde­plinirea altor conditii, cum este cea de descriere a parteneriatului in SF sau MJ, ci doar aprobarea acordurilor de par­te­neriat prin Hotararea Consiliului Local, inclusiv justificarea necesitatii si opor­tunitatii incheierii acordului de parte­neriat, document verificat la depunerea proiectului. Ghidul Solicitantului explica faptul ca „prin memoriul justifica­tiv/stu­diul de fezabilitate, proiectul tre­buie sa de­monstreze oportunitatea si necesitatea socio-economica a investitiei.” Acum insa, aceste acorduri sunt verificate de APDRP din punctul de vedere al continutului si nu doar al existentei si, in plus, se cerea detalierea in studiul de fezabilitate.