Legea unitară a pensiilor riscă să devină o colecţie de excepţii

Sindicatele exercită presiuni asupra Guvernului pentru ca nu doar persoanele care obţin venituri exclusiv din drepturi de autor, convenţii civile, contracte de colaborare sau participaţii la firme, ci şi cele care au, în plus, şi venituri salariale, pe contracte de muncă, să plătească CAS pe sumele încasate din sursele menţionate mai sus. Sindicaliştii mai vor şi desfiinţarea plafonului de cinci salarii medii brute pentru baza de calcul a contribuţiilor de asigurări sociale. Pe de altă parte, proiectul legii unitare de pensionare a suferit un prim eşec parlamentar, după ce Comisia pentru drepturile omului, culte şi minorităţi de la Senat i-a dat aviz negativ

Deşi ultima variantă a proiectului de lege privind sistemul unitar de pensii prevede că şi pensiile din apărare, ordine publică şi siguranţă naţională urmează să fie stabilite şi calculate după regulile şi algoritmul utilizate la pensiile celorlalţi cetăţeni ai României, instituţiile vizate doresc menţinerea unui sistem distinct de pensii pentru militari şi poliţişti, potrivit unor surse oficiale, citate de Mediafax. Astfel, MApN, MAI, SRI, SPP, STS şi SIE vor fie menţinerea actualelor legi speciale de pensionare, fie introducerea unui capitol distinct privind pensiile de stat ale militarilor şi poliţiştilor în actualul proiect al legii unitare de pensionare.

În a doua variantă, se vrea ca vârsta standard de pensionare pentru militari şi poliţişti să fie de 55 de ani, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi, faţă de 60, cât este prevăzut în forma actuală a proiectului. De asemenea, se vrea reducerea stagiului minim de cotizare la 15 ani, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi, reducerea stagiului complet de cotizare, la 25 de ani, precum şi majorarea de la 50 la 100% a procentului de majorare a punctajelor de pensie pentru persoanele care şi-au desfăşurat activitatea în locuri de muncă încadrate în condiţii deosebite, condiţii speciale sau alte condiţii de muncă.

De altfel, şi în avizul Consiliului Legislativ la proiectul legii unitare de pensionare se atrage atenţia că, în majoritatea ţărilor NATO, pensionarii militari au un statut special, diferit de al celorlalţi beneficiari de pensii de stat, bucurându-se de vârste mai reduse de pensionare, de indemnizaţii de până la 80% din valoarea ultimei solde lunare, precum şi de alte avantaje.

Continuă atacul la drepturile de autor
Sindicatele nu au renunţat la ideea, susţinută anterior şi de Guvern şi înlăturată în urma protestelor mediului de afaceri şi presei, de impunere cu CAS a veniturilor obţinute pe alte tipuri de contracte decât cartea de muncă. Astfel, potrivit listei de amendamente propuse de Consiliul Economic şi Social (CES) la proiectul legii unitare de pensionare, nu doar persoanele care obţin venituri exclusiv din drepturi de autor, convenţii civile, contracte de colaborare sau participaţii la firme, ci şi cele care au, în plus, şi venituri salariale, pe contracte de muncă, ar urma să plătească CAS pe sumele încasate din sursele menţionate mai sus. Propunerea este justificată prin necesitatea de a se asigura „respectarea principiului unicităţii pe care se bazează sistemul public de pensii”.

Pe lângă asta, sindicaliştii mai vor şi desfiinţarea plafonului de cinci salarii medii brute pentru baza de calcul a contribuţiilor de asigurări sociale, prevăzută în proiectul de lege. „Prin blocarea nivelului bazei de calcul a contribuţiilor se reduce nivelul veniturilor la bugetul asigurărilor sociale”, se spune în documentul întocmit de CES. Preşedintele Blocului Naţional Sindical (BNS), Dumitru Costin, a declarat, după o întâlnire cu Guvernul, că „BNS a cerut premierului şi celorlalţi miniştri ca sistemul public de pensii şi reforma în acest domeniu să fie discutate la pachet cu tot ceea ce ţine de tratamentul fiscal al veniturilor în piaţa muncii din România, pentru că trebuie umblat în regim de urgenţă în Codul Fiscal, acolo unde se tratează veniturile din muncă şi impozitarea acestora”.

Boc a început să cedeze la presiunea sindicală
Săptămâna trecută, premierul Emil Boc a declarat, după o discuţie cu sindicatele, că Guvernul poate accepta ca vârsta de pensionare să fie redusă pentru femei cu un an, în cazul femeilor cu doi copii, şi cu doi ani, pentru mai mult de doi copii, precum şi o scădere a vârstei de pensionare în cazul persoanelor care au lucrat în condiţii speciale de muncă. El a mai spus că pensiile nu vor scădea, iar valoarea punctului de pensie va fi calculată astfel încât să fie menţinută la cel puţin 40% din salariul mediu brut pe economie şi poate creşte până la 45%, în funcţie de resursele bugetare.

Ulterior, ministrul muncii, Mihai Şeitan, a precizat că, pentru a beneficia de reducerea vârstei de pensionare, mamele trebuie să-şi îngrijească copiii pe care îi nasc cel puţin până la vârsta de 10 ani. Şeitan a mai spus că persoanele care lucrează în condiţii speciale ar putea ieşi cu până la 13 ani mai repede la pensie, clasificarea locurilor de muncă în funcţie de condiţii urmând să se facă printr-o lege separată.

Proiectul legii unitare de pensionare prevede că vârstele de pensionare urmează să crească gradual, într-un ritm mai rapid pentru femei, astfel încât, în 2030, acestea să fie egalizate, la nivelul de 65 de ani. O altă prevedere a proiectului este aceea potrivit căreia valoarea punctului de pensie se va majora anual, până în 2020, cu rata inflaţiei, plus 50% din creşterea reală a salariului mediu brut. Ulterior, procentul din creşterea salarială utilizat la majorarea punctului de pensie urmează să scadă, treptat, cu câte 5 puncte proncentuale pe an, până în 2030, an începând cu care pensiile se vor actualiza doar cu rata inflaţiei.

În Letonia, Curtea Constituţională a bătut FMI
În ultima perioadă, mai multe sindicate ale pensionarilor din România au dat în judecată casele judeţene de pensii, reclamând scăderea procentuală a valorii punctului de pensie în raport cu salariul mediu brut, deşi, în sume absolute, pensiile nu le-au fost scăzute. Un demers juridic relativ similar, încununat de succes, a avut loc în Letonia, după ce guvernul de la Tallinn a decis, în iulie 2009, să scadă cu aproximativ 10% cuantumul majorităţii pensiilor aflate în plată, reducerea mergând până la 70% în cazul pensionarilor aflaţi încă în activitate, care au venituri şi din salarii. Măsura era menită să reducă deficitul bugetar al ţării, în conformitate cu acordul stand-by încheiat cu FMI. Însă 9.000 de pensionari letoni au reclamat măsura în justiţie, iar pe 21 decembrie 2009 Curtea Constituţională a statului baltic a decis că reducerea pensiilor este neconstituţională, întrucât încalcă dreptul la protecţie socială, prevăzut de Constituţie.

În motivarea deciziei sale, Curtea a afirmat că, deşi guvernul are dreptul de a face economii la buget, acordul cu FMI nu justifică încălcarea unui drept fundamental şi a apostrofat executivul pentru că nu a explorat măsuri alternative de reducere a deficitului, mai puţin dureroase. Mai mult, Curtea a decis, pe lângă revenirea la nivelul anterior al pensiilor, că beneficiarilor trebuie să li se restituie integral, până în 2015, sumele de care au fost privaţi în cele şase luni în care măsura a fost aplicată.