Opinie separată la motivarea CCR: Operaţionalizarea Secţiei de anchetare a magistraţilor afectează rolul Ministerului Public

Modificarea procesului de numire a conducerii Secţiei pentru anchetare a magistraţilor înlătură Ministerul Public din procedură, afectând rolul constituţional al instituţiei, arată trei judecători CCR în opinia separată la respingere a sesizării Opoziţie de neconsituţionalitate a înfiinţării Secţiei.

Opinia separată la sesizarea PNL şi USR, respinsă de Curtea Constituţională pe 13 martie, este semnată de judecătorii Daniel Morar, Mircea Minea şi Livia Stanciu.

"Pentru argumentele expuse, apreciem că, sub pretextul operaţionalizării Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, în termenul stabilit de lege, conform voinţei legiuitorului primar şi înlăturării posibilităţii unui blocaj instituţional, legiuitorul delegat a adoptat un act normativ cu consecinţe negative în ceea ce priveşte realizarea rolului constituţional al Ministerului Public, de natură a afecta regimul acestei instituţii fundamentale a statului. Mai mult, în mai puţin de 3 luni de la intrarea în vigoare a modificărilor operate asupra Legii nr.304/2004 (Legea nr.207/2018 a intrat în vigoare la data de 23 iulie 2018, iar Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.90/2018, la data de 10 octombrie 2018), legiuitorul delegat anulează voinţa legiuitorului primar, înlăturând reprezentanţii Ministerului Public din procedura decizională privind numirea procurorilor Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, cu încălcarea principiului separării carierelor celor două magistraturi, validat de Curtea Constituţională prin Decizia nr.252 din 19 aprilie 2018", arată opinia separată la motivarea CCR.

Prin urmare, OUG 90/2018 privind unele măsuri pentru operaţionalizarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie este neconstituţională, prevederile actului normativ privind modul de constituire a comisiei de concurs şi organul competent care dispune numirea în funcţiile de conducere în cadrul Secţiei încalcă Legea fundamentală.

"Toate aceste consecinţe demonstrează neconstituţionalitatea prevederilor art.II alin.(2) teza finală şi alin.(9) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.90/2018. Având în vedere, însă, că aceste dispoziţii vizează chiar modul de constituire a comisiei de concurs care realizează selecţia candidaţilor, precum şi organul competent să dispună numirea pentru funcţiile de conducere şi execuţie din cadrul Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, elemente esenţiale ale procedurii derogatorii instituite de legiuitorul delegat, constatăm că neconstituţionalitatea lor afectează Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.90/2018, în ansamblul său", potrivit sursei citate.

Într-o opinie concurentă semnată doar de judecătorul Livia Stanciu, aceasta constată că deşi Curtea a respins transmiterea întrebărilor preliminare ale opoziţiei către Curtea de Justiţie a UE, CCR s-a pronunţat în aceeaşi decizie asupra unor aspecte care nu se regăsesc în competenţa sa.

"Ca urmare Curtea, în situaţia în care identifică existenţa unei astfel de cauze, trebuie să se limiteze la stricta ei analiză şi aceasta cu atât mai mult atunci când este vorba despre întinderea competenţei Curţii Constituţionale. În această privinţă, cauzele de inadmisibilitate se constituie într-un veritabil instrument de autolimitare, menit să menţină Curtea Constituţională în graniţele rolului său constituţional, şi să o ferească de orice implicare în dispute străine de realizarea acestuia. Dezvoltarea controlului de constituţionalitate şi remarcabila nuanţare a deciziilor pe care Curtea Constituţională le pronunţă nu au şi nu pot avea ca efect substituirea de către Curtea Constituţională a altei autorităţi publice, din punctul de vedere al atribuţiilor specifice", arată opinia semnată de judecătorul CCR Livia Stanciu.

Magistratul mai arată că au fost considerente care depăşesc competenţa Curţii şi care nu au ce căuta în soluţia de respingere ca inadmisibilă a cerereii de înaintare a unor întrebări preliminare către Curtea de Justiţie a UE.

"În prezenta cauză, distinct însă de considerentele care explică lipsa legăturii cu obiectul cauzei în care cererea de înaintare a întrebărilor preliminare către C.J.U.E. a fost formulată, adică distinct de acele considerente care susţin dispozitivul de inadmisibilitate, considerente menţionate în paragraful 71 al deciziei, Curtea a mai reţinut şi alte considerente, care excedează competenţei sale şi care, din punctul nostru de vedere, nu îşi găsesc locul în cadrul unei soluţii de respingere ca inadmisibilă a cererii de înaintare a unor întrebări preliminare către C.J.U.E.", potrivit opiniei separate a Liviei Stanciu.

Pe 13 martie, Curtea Constituţională a respins sesizarea PNL şi USR în legătură cu legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă nr. 90/2018 privind unele măsuri pentru operaţionalizarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din Justiţie.

Cele două partide de Opoziţie au sesizat CCR referitor la legea care aprobă ordonanţa de urgenţă nr. 90/2018 privind unele măsuri pentru operaţionalizarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din Justiţie. În acest sens, Formaţiunile au cerut instituţiei să sesizeze şi Curtea de Justiţie a UE. Aceştia mai cereau Curţii Constituţionale să suspende soluţionarea sesizării lor de neconstituţionalitate până la pronunţarea unei hotărâri preliminare de către CJUE cu privire la întrebările formulate.

Senatul a adoptat, pe 10 decembrie, Ordonanţa de urgenţă nr. 90/2018 privind unele măsuri pentru operaţionalizarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din Justiţie.

Pe 14 noiembrie, Camera Deputaţilor a adoptat, în forma Guvernului, proiectul de lege pentru aprobarea ordonanţei de urgenţă 90/2018 privind unele măsuri pentru operaţionalizarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie.