ZRP
Tuca Zbarcea & Asociatii

Registrul Beneficiarilor Reali – când în România?

13 Februarie 2018   |   Amalia Gogoci, Senior Associate - Botezatu si Asociatii | The Counsel

Obligația instituirii unui Registru al Beneficiarilor Reali are ca premisă necesitatea consolidării unei transparențe reale, precum și a combaterii utilizării abuzive a entităților juridice și presupune obținerea și deținerea de către statele membre a unor informații adecvate, corecte și actualizate cu privire la beneficiarii reali.

Amalia Gogoci, Senior Associate - Botezatu si Asociatii | The Counsel

 
 
Spălarea banilor și practicile de finanțare a terorismului reprezintă un fenomen global care aduce atingere tuturor sectoarelor societății. Gradul ridicat al criminalității în acest domeniu a condus la o conștientizare sporită a efectelor unor astfel de activități, crescând presiunea asupra guvernelor și entităților juridice pentru mărirea transparenței și a responsabilității. Prin urmare, a fost generată o politică comună la nivel european în vederea stabilirii unor norme mai eficiente împotriva spălării banilor.

În acest context, a fost adoptată Directiva (UE) 2015/849 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 mai 2015 (AMLD 4)1, cea de-a patra și cea mai complexă Directivă europeană contra spălării banilor, având termen de implementare data de 26 iunie 2017.


Obiectivul Directivei, instrumentul cu cel mai larg spectru din Europa în acest moment, este acela de a înlătura ambiguitățile din legislația anterioară și de a asigura consistență la nivelul statelor membre ale UE în abordările privind consacrarea legislativă a unui mecanism de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului.

Deși modificările prevăzute sunt multiple – întărirea obligației de evaluare a riscurilor, facilitarea cooperării și a schimbului de informații între unitățile financiare din diferite state membre, extinderea sferei categoriei persoanelor expuse politic, reglementarea unor contravenții noi, extinderea competențelor de sancționare ale autorităților – un element de noutate absolută pentru România este reprezentat de înființarea Registrului Beneficiarilor Reali ai persoanelor juridice.

În acest sens, Articolul 30 din cuprinsul Directivei cere ca toate statele membre să introducă în legislația națională dispoziții referitoare la informațiile privind beneficiarii reali ai acestor entități.

Astfel, Directiva stabilește că un factor-cheie în depistarea infracțiunilor constă în identificarea oricărei persoane fizice care își exercită dreptul de proprietate sau de control asupra unei entități juridice.

Mai mult, identificarea și verificarea beneficiarilor reali ar trebui extinsă și la entitățile juridice care dețin alte entități, iar acestea ar trebui obligate să identifice persoana fizică (persoanele fizice) care exercită, finalmente, controlul asupra lor.

Cine este beneficiarul real?

În înțelesul Directivei, noțiunea de beneficiar real se referă la orice persoană fizică care deține sau controlează în ultimă instanță persoana juridică și/sau persoana fizică în numele ori în interesul căreia se realizează, direct sau indirect, o tranzacție sau o operațiune. Sfera de aplicare a noțiunii include persoanele fizice ce dețin sau controlează în cele din urmă o persoană juridică prin:
-    exercitarea directă sau indirectă a dreptului de proprietate asupra unui procent suficient de acțiuni ori din drepturile de vot;
-    participația în capitalurile proprii ale entității respective, inclusiv prin deținerea de acțiuni la purtător;

Se apreciază că deținerea a 25% plus o acțiune din capitalul persoanei juridice constituie un indiciu al exercitării în mod direct a controlului, iar deținerea aceluiași procent de către una sau mai multe persoane juridice care se află sub controlul unor/aceleiași persoane fizice este un indiciu de exercitare indirectă a controlului.

Cu toate acestea, Directiva oferă libertatea statelor membre de a decide că deținerea unui procent mai mic poate reprezenta o prezumție a dreptului de proprietate sau de control asupra entității.

În cazurile în care, după epuizarea tuturor mijloacelor de verificare, nu este identificată nicio persoană care să se circumscrie criteriilor expuse supra sau dacă, deși se reușește o astfel de identificare, există în continuare o îndoială că persoana respectivă ar fi beneficiarul real, această “calitate” va fi atribuită persoanelor fizice care ocupă o funcție de conducere de rang superior în cadrul entității.

De ce este necesar un astfel de Registru?

Obligația instituirii unui Registru al Beneficiarilor Reali are ca premisă necesitatea consolidării unei transparențe reale, precum și a combaterii utilizării abuzive a entităților juridice și presupune obținerea și deținerea de către statele membre a unor informații adecvate, corecte și actualizate cu privire la beneficiarii reali.

Așadar, statele membre au obligația de a se asigura că persoanele juridice înregistrate pe teritoriul lor în conformitate cu dreptul intern aplicabil obțin și dețin, pe lângă informațiile de bază, și pe cele ale beneficiarilor reali, informații ce trebuie păstrate într-un registru central și care să fie accesibile
(i)    autorităților competente și instituțiilor financiare, fără restricții și fără a alerta entitatea vizată,
(ii)    entităților obligate (instituții de credit și financiare), în cadrul aplicării măsurilor de precauție privind clientela,
(iii)    oricăror persoane sau organizații care pot demonstra un interes legitim în ceea ce privește spălarea banilor, finanțarea terorismului și infracțiunile conexe, cum ar fi corupția, infracțiunile fiscale, frauda.
 
Care sunt excepțiile?

Statele membre pot restricționa accesul entităților indicate la (ii) și (iii) în ceea ce privește toate sau doar o parte din informațiile privind beneficiarul real, dacă accesul l-ar expune pe beneficiarul real riscului de fraudă, răpire, șantaj, violență sau intimidare ori dacă acesta este minor sau prezintă o altă formă de incapacitate.

Când în România?

Deși termenul limită de implementare a normelor europene a fost depășit cu mai bine de 6 luni, în România demersurile în acest sens s-au oprit. În concret, Oficiul Național pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor (ONPCSB) a publicat2 în luna mai 20173 un proiect de act normativ – Legea pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului – care vine să adapteze cadrul legislativ intern și să-l alinieze dispozițiilor Directivei prin consacrarea unui mecanism național format din totalitatea instituțiilor cu competențe în domeniu.

În ceea ce privește Registrul Beneficiarilor Reali, proiectul prevede că acesta va fi organizat la nivelul Oficiului Național al Registrului Comerțului pentru societățile comerciale, la nivelul Ministerului Justiției pentru asociații și fundații, la nivelul Agenției Naționale de Administrare Fiscală în cazul fiduciilor, respectiv Depozitarul Central pentru societățile listate pe piețe reglementate, iar organizarea și funcționarea registrelor urmează a fi stabilite prin actele ale autorităților care le gestionează.

Cu toate că propunerea legislativă pare să înglobeze toate măsurile impuse de Directivă și au existat deja consultări cu instituțiile care au atribuții în domeniu (Ministerul Justiției, Parchetul General, DIICOT), proiectul este încă în lucru la ONPCSB și nu există indicii că adoptarea unei legi în acest sens va avea loc în viitorul apropiat.

Având în vedere că România4 nu a notificat nicio măsură de transpunere a Directivei, în decembrie 2017, Comisia Europeană, după ce a acordat statului român posibilitatea de a-și prezenta observațiile cu privire la scrisorile de punere în întârziere transmise în iulie 2017, a solicitat “insistent” să fie luate măsurile necesare pentru a se conforma în totalitate Directivei.

Poate este interesant de amintit cu această ocazie că nu sunt primele norme europene pe care întârziem să le integrăm în legislația națională, România fiind “restantă” cu un număr foarte mare de Directive europene care nu au fost transpuse în timp util sau chiar deloc.

Mai mult, în data de 20 decembrie 2017, ambasadorii UE au anunțat că s-a ajuns la acord între Parlamentul European și Consiliu privind amendamentele propuse de Comisia Europeană prin cea de-a cincea Directivă privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului.


1.  Prin care a fost modificat Regulamentul (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului și au fost abrogate Directiva 2005/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului și Directiva 2006/70/CE a Comisiei
2. http://www.onpcsb.ro/legislatie-onpcsb/propuneri-legislative
3.  În condițiile în care o astfel de lege ar fi trebuit publicată în M. Of. până pe 26 iunie 2017
4.  În afară de România, alte 7 state membre au fost solicitate: Bulgaria, Cipru, Luxemburg, Malta, Polonia și Țările de Jos

 
 

PNSA

 
 

ARTICOLE PE ACEEASI TEMA

ARTICOLE DE ACELASI AUTOR


 

Ascunde Reclama
 
 

POSTEAZA UN COMENTARIU


Nume *
Email (nu va fi publicat) *
Comentariu *
Cod de securitate*







* campuri obligatorii


Articol 748 / 12181
 

Ascunde Reclama
 
 
 
BREAKING NEWS
ESENTIAL
Palatul Mogoșoaia rămâne în proprietatea Municipiului București. Un nou succes de anvergură al avocaților NNDKP
„Noutăţi în dreptul Uniunii Europene ediţia a V-a”. Concluziile conferinţei organizate de STOICA & Asociaţii
Țuca Zbârcea & Asociații se așteaptă ca solicitările privind asistența juridică legată de GDPR să continue și după luna mai. Ciprian Timofte, Managing Associate: Există o percepție cvasi-generală că, pentru a fi conform cu GDPR, ar fi suficient să te „acoperi” cu hârtii și proceduri. Total fals!
Regulamentul General pentru Protectia Datelor: În spatele scenei, alături de avocații Bondoc & Asociații
Rodica Manea devine al optulea partener local la CMS România. Gabriel Sidere (Managing Partner): Creșterea susținută pe care o înregistrăm în biroul din București are nevoie de noi lideri, ca Rodica
Succes NNDKP într-o procedură de arbitru de urgență pe rolul CCIR
Concentrația de minți formidabile, gândirea laterală și analiza strategică complexă, câteva din ingredientele performanței PeliFilip. Cătălin Alexandru, Partener: Litigiile sunt ca un joc de șah. Clienții se bucură să descopere că suntem cu mai multe mutări în fața adversarului
Penaliștii de la Mareș | Danilescu | Mareș în asociere cu Dan Lupașcu au sesizat CCR în ”Dosarul Mineriadei”, în care îl apără pe Mugurel Florescu. Admiterea excepției ar avea efecte importante asupra modului de rezolvare a fondului cauzei
Reff & Asociații asigură trei tipuri de servicii pentru implementarea prevederilor GDPR. Echipa de zece avocați lucrează atât pentru societăți locale, cât și multinaționale, fiind implicată în ultimul an și în proiecte multijurisdicționale
Septimiu Stoica, Of Counsel Dentons: Pe piața de capital, cele mai frecvente solicitări de consultanță și asistență vin din zona ofertelor publice, fie că este vorba de finanțare, listare, răscumpărare sau ofertă publică obligatorie. Majoritatea proiectelor în care echipa Dentons s-a implicat au fost transfrontaliere
LegiTeam: Societatea Civilă De Avocaţi Zamfirescu Racoţi & Partners recrutează avocați definitivi pentru departamentul Consultanță
LegiTeam: Voicu & Filipescu is looking for lawyers
 
Citeste pe SeeNews Digital Network
  • BizBanker

  • BizLeader

      in curand...
  • SeeNews

    in curand...