UE cere României să schimbe legislaţia asigurărilor

Din 2005, când au fost efectuate primele despăgubiri în urma falimentelor unor companii de asigu-rări româneşti, şi până la sfârşitul anului trecut, Fondul de Garantare administrat de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor a efectuat plăţi în valoare totală de circa 32,6 milioane de lei către clienţii asiguratorilor falimentari.

Comisia Europeană (CE) cere României să adopte „modificări legislative care să asigure corelarea dispoziţiilor legii lichidării societăţilor de asigurare cu cele ale legii ge­nerale a insolvenţei şi cu cele ale le­gii privind societăţile de asigurare şi supravegherea asigurărilor”. So­li­citarea este inclusă în Decizia Con­siliului Europei din 12 mai 2011 pri­vind acordarea unei asistenţe financiare preventive pe termen mediu României (2011/288/UE) şi consti­tuie una dintre condiţiile pe care au­torităţile de la Bucureşti trebuie să le îndeplinească pentru a putea be­neficia de linia de credit de 1,4 mi­liarde de euro din partea UE.

Clienţii sunt favorizaţi
Legislaţia în prezent în vigoare acordă un statut privilegiat creditorilor de asigurări ai unui asigurator aflat în stare de faliment, în dauna celorlalţi creditori ai societăţii (care pot fi bănci, furnizori, parteneri de afaceri etc.), atât la declanşarea, cât şi la închiderea procedurii falimentului. Potrivit Legii 503/2004 pri­vind redresarea financiară şi falimentul societăţilor de asigurare, sunt consideraţi creditori de asigu­rări persoanele asigurate, deţină­to­rii de poliţe, beneficiarii contrac­te­lor de asigurare şi oricare alte per­soa­ne prejudiciate prin nerespec­ta­rea condiţiilor din contractele de asigurare (inclusiv service-uri auto), ale căror creanţe nu au fost onorate de asigurator.

Birocraţie şi neclarităţi
Acest aspect a fost, de altfel, subliniat şi de către experţii în dreptul insolvenţei, care au propus şi ei mo­di­fi­carea în acest sens a legislaţiei. „Statutul special al creditorilor de asigurări în procedura falimentului asiguratorului debitor nu trebuie să conducă la prejudicierea drepturilor ce­lorlalte categorii de creditori. (...) Ast­­fel, este necesară precizarea ex­pre­să şi corespunzătoare a dreptului tutu­ror creditorilor societăţilor de asigurare de a solicita deschiderea procedurii falimentului acesteia şi modificarea cazurilor de închidere a procedurii falimentului generate de în­des­tularea tuturor creanţelor de asi­gu­rări, fără nicio referire la soarta ce­lorlalte creanţe ale asiguratorului debitor”, arată avocatul Luminiţa Tuleaşcă, doctor în drept şi lector la Universitatea Româno-Americană, în lucrarea de doctorat „Falimentul societăţilor comerciale speciale”.
Alte aspecte defectuoase ale le­gis­laţiei falimentului asiguratorilor se leagă de dublarea competenţelor tribunalului şi judecătorului sindic, care complică şi lungeşte procedura, de statutul CSA, care este şi organ de aplicare, şi parte a procedurii ju­ri­di­ce a falimentului, şi de faptul că Fon­dul de Garantare din asigurări nu este o persoană juridică de sine stă­tă­­toare, ci doar un departament al CSA.

Dispută la vårf
Un număr de 4-5 asiguratori ar putea intra în faliment în cursul aces­tui an, principala cauză fiind pier­derile provocate de politica agre­sivă practicată în direcţia ma­jorării cotei de piaţă, declara, în fe­bruarie, preşedintele UNSAR, Cris­tian Constantinescu. În replică, CSA a anunţat că asiguratorii nu se confruntă cu probleme majore, aceştia reuşind, în pofida scăderii subscrierilor, să menţină rezervele teh­nice la un nivel similar celui din 2009 şi dispunând de suficiente li­chi­dităţi pentru a-şi onora obliga­ţii­le faţă de asiguraţi.
Din 2005, când au fost efectuate primele despăgubiri în urma falimentelor unor companii de asigu­rări româneşti, şi până la sfârşitul anului trecut, Fondul de Garantare administrat de Comisia de Supra­ve­ghere a Asigurărilor a efectuat plăţi în valoare totală de circa 32,6 milioa­ne de lei către clienţii asiguratorilor falimentari. Peste o treime din acestea (12,54 milioane de lei) au mers către creditorii de asigurări ai Euro­asig, care a intrat în faliment la fina­lul lui 2008. Ultimele cazuri s-au consemnat chiar la începutul acestui an, când CSA a cerut falimentul Delta Asigurări şi Delta Addendum.