Algoritmul pentru numirea judecătorilor CCR, un posibil motiv de dispută între PSD şi PDL

Numirea unor noi judecători ai CCR de către Senat şi Camera Deputaţilor pune PSD şi PDL într-o dispută legată de negocierile pe algoritm parlamentar, deoarece social-democraţii spun că e rândul lor să facă propuneri, în timp ce democrat-liberalii spun că negocierile vor porni "de la zero".

Preşedintele PSD, Victor Ponta, a declarat pentru NewsIn că numirea judecătorilor CCR nu se poate face fără a se ţine seama de desemnările făcute până acum. "Dacă se respectă democraţia şi bunul simţ înseamnă că va putea şi opoziţia să-şi desemneze reprezentanţii la CCR. În ultimele rânduri de numiri PSD nu a avut nicio propunere. Au existat din partea PDL (Augustin Zegrean, fost deputat PDL, numit de fapt de preşedintele Băsescu, n.r.) şi UDMR (Valentin Zoltan Puskas, fost senator. n.r.), iar preşedintele a numit şi el un judecător (Petre Lăzăroiu, pentru un rest de mandat, în urma decesului lui Petre Ninosu, n.r.). Dacă PDL se va comporta precum un <> îşi va impune doar candidaţii lor vom merge mai departe şi vom proceda la fel la rândul nostru, vom avea şi noi grijă pe viitor", a declarat Ponta pentru NewsIn, precizând că PSD îi revine cel puţin un mandat.

La rândul său vicepreşedintele Camerei Deputaţilor, Ioan Oltean (PDL) a precizat că, în ceea ce priveşte desemnarea judecătorilor Curţii Constituţionale de către Camerele Parlamentului, există o cutumă prin care liderii de grupuri parlamentare ajung la un consens, în urma negocierilor, iar votului plenului este supus un singur candidat. "Până acum, de fiecare dată s-au întâlnit şi au negociat liderii de grup până au căzut de acord asupra unui singur candidat. Nu au fost contestări ale experienţei şi expertizei candidaţilor pentru că a fost vorba de oameni cu un anumit prestigiu care, în plen, au fost susţinuţi de toată lumea", a declarat Oltean pentru NewsIn.

Întrebat dacă există un algoritm neoficial după care un partid ar avea dreptul să propună un judecător la CCR, datorită faptului că celelalte partide au susţinut judecători aflaţi acum în funcţie, Oltean a răspuns: "Nu există un astfel de algoritm. Negocierile se pornesc de la zero şi cred că vor fi negocieri foarte dure, ca şi până acum". Deşi există cutuma după care în plen ajunge un singur candidat ce are acceptul tuturor grupurilor parlamentare, Oltean nu a exclus varianta ca, în cazul în care partidele nu e vor pune de acord, fiecare grup să susţină un candidat, iar plenul Camerei să decidă.

Trei dintre mandatele judecătorilor Curţii Constituţionale expiră în luna mai şi iunie a acestui an.

Este vorba de cel al lui Petre Lăzăroiu, numit judecător de către preşedintele României în 2008, pentru a finaliza mandatul lui Petre Ninosu, care a decedat, şi al cărui mandat expiră în luna iunie. Este foarte probabil ca Traian Băsescu să îl propună pentru un nou mandat tot pe Lăzăroiu.

De asemenea, expiră mandatul actualului preşedinte al Curţii Constituţionale, Ioan Vida, care a fost numit judecător CCR de către Camera Deputaţilor în mai 2001, pentru un mandat de 9 ani.

Al treilea mandat este cel al judecătorului Nicolae Cochinescu, numit judecător de Senat în mai 2001, pentru un mandat de 9 ani.

Parlamentul are astfel de desemnat, pentru fiecare din cele două Camere, câte un judecător.

PNL nu ar mai avea dreptul teoretic să revendice un post, deoarece liberalii l-au propus în 2006, în timpul guvernării Tăriceanu, pe Tudorel Toader. Liberalul Teodor Meleşcanu care şi-a exprimat săptămâna aceasta dorinţa de a pleca la CCR nu ar avea şanse să fie propus de Senat decât dacă ar fi sprijinit fie de PSD, fie de PDL. La rându-i, UDMR are deja un reprezentant, Valentin Zoltan Puskas, fost senator, numit în 2007.

În condiţiile în care, teoretic, PNL şi UDMR nu mai pot face propuneri, cele două locuri ar trebui împărţite între PSD şi PDL.
PDL nu făcut în mod direct propuneri pentru CCR în ultimii 15 ani. Augustin Zegrean, deşi fost deputat PDL, a fost numit de preşedintele Băsescu în 2007, astfel că PDL poate invoca faptul că nu a făcut recent o nominalizare, deci ar avea dreptul să revendice un post.

Nici PSD nu a nominalizat persoane pentru CCR din 2004, deşi între timp s-au mai eliberat nişte locuri, astfel că social-democraţii se vor bate şi ei pentru unul din cele două locuri ce revin Parlamentului. În 2004, formaţiunea i-a susţinut pe Ion Predescu (din partea Senatului) şi pe Aspazia Cojocaru (din partea Camerei).

Este foarte posibil ca PSD şi PDL să nege fiecare dreptul celuilalt să facă una din cele două nominalizări, sau ca PSD să încerce să ajute PNL să obţină un nou mandat, pe precedentul CA al BNR, când liberalii au reuşit să obţină, ajutaţi de pesedişti, un post la care, teoretic, PDL era îndreptăţit.

Potrivit Legii de funcţionare a CCR, Curtea Constituţională se compune din 9 judecători numiţi pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit. Dacă un judecător a fost numit pentru un rest de mandat, el poate fi numit şi pentru un mandat întreg de 9 ani. Trei judecători sunt numiţi de Camera Deputaţilor, trei de Senat şi trei de Preşedintele României. Curtea Constituţională se înnoieşte cu o treime din numărul judecătorilor din 3 în 3 ani.

"Fiecare Cameră a Parlamentului numeşte, cu votul majorităţii membrilor săi, la propunerea Biroului Permanent şi pe baza recomandării Comisiei juridice, în calitate de judecător, persoana care a întrunit numărul cel mai mare de voturi. Candidaturile se pot depune la Comisia juridică de grupurile parlamentare, de deputaţi şi de senatori. Fiecare candidat va depune <> şi actele doveditoare că îndeplineşte condiţiile prevăzute de Constituţie (pregătire juridică superioară, înaltă competenţă profesională şi 18 ani de activitate în domeniul juridic, n.r.). Candidaţii vor fi audiaţi de comisie şi de plenul Camerei. Raportul Comisiei juridice se va referi, motivat, la toţi candidaţii", precizează Legea CCR.