Ambasadorul Cehiei: Raportul CE va aprecia probabil progresele Ministerului român al Justiţiei

Apropiatul raport de etapă al Comisiei Europene din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare va cuprinde probabil aprecieri la adresa Ministerului Justiţiei, care a făcut o treabă excelentă , a declarat într-un interviu pentru NewsIn ambasadorul Cehiei la Bucureşti.

"Sunt sigur că raportul CE privind stadiul justiţiei va fi obiectiv. Desigur, există anumite critici, dar acest Mecanism ajută România şi Bulgaria în vederea îmbunătăţirii sistemului juridic. Cred că vor fi aprecieri în legătură cu progresul Ministerului Justiţiei, care a făcut o treabă excelentă", a declarat ambasadorul Cehiei la Bucureşti, Petr Dokladal.

Actualul Mecanism de Cooperare şi Verificare pune o problemă de eficienţă şi este foarte probabil ca în viitor să fie înlocuit de Programul Stockolm, un sistem de monitorizare şi evaluare în special a justiţiei, destinat tuturor ţărilor UE, este de părere ambasadorul Dokladal. "Programul Stockholm va fi într-o zi varianta pentru înlocuirea actualului Mecanism de Cooperare şi Verificare, este de dificil de spus când, dar este o idee bună", a declarat în interviul pentru NewsIn Petr Dokladal, ambasadorul Republicii Cehe în România.

"Cehia nu priveşte critic Mecanismul de Cooperare şi Verificare impus unor ţări din partea UE, dar se pune problema eficienţei acestui Mecanism, care nu poate să dureze o veşnicie. În cazul ţărilor care au probleme cu respectarea prevederilor juridice trebuie să se adopte asemenea măsuri care să se protejeze piaţa internă a UE, pentru că investitorilor să nu le fie teamă să investească", a explicat ambasadorul ceh.

Comisia Europeană ar trebui să dea publicităţii zilele acestea raportul de etapă din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV), instituit de UE în momentul aderării României şi Bulgariei, la 1 ianuarie 2007, pentru a se asigura că cele două ţări, care aveau încă deficienţe în reforma justiţiei şi combaterea corupţiei şi infracţionalităţii, vor menţine pasul reformei. La începutul fiecărui an Comisia emite un raport tehnic, rezultat al unor misiuni de evaluare, pentru ca în vară să elaboreze raportul definitiv, care decide dacă mecanismul continuă sau nu.

România are ca obiectiv ridicarea MCV. Până în prezent Comisia a emis cinci rapoarte (anuale şi de etapă), toate constatând insuficienţa eforturilor depuse şi recomandând continuarea monitorizării prin MCV.

Executivul european a adoptat în iulie 2009 al treilea raport anual privind progresele realizate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV), constatând că există unele progrese de la ultimul raport, din vara anului 2008, dar totuşi aplicarea reformelor lasă de dorit, parţial din cauza mizelor politice.

Teoretic, ca măsură extremă, Comisia avea posibilitatea ca în primii trei ani de la aderare să activeze şi o clauză de salvgardare pe justiţie, prevăzută de tratatele de aderare, prin care, de pildă, deciziile judecătoreşti din România n-ar mai fi fost recunoscute în UE. În prezent, clauza nu mai poate fi activată.

"Toată evoluţia tinde către implementarea Programului Stockholm, va trebui ca pe lângă Mecanismul de Monitorizare să clădim şi un sistem de verificare, de protecţie juridică, care să funcţioneze când unei ţări sau alteia nu-i convine ceva, o structură paralelă. În cadrul UE există discuţii privind introducerea Programului Stockholm, s-a discutat la recenta reuniune a miniştrilor de justiţie şi interne din ţările membre UE ca în cazul unei probleme într-una dintre ţările membre prin intermediul acestui program să se poate monitoriza, verifica şi coopera în vederea îmbunătăţirii situaţiei", a explicat ambasadorul Petr Dokladal.

Programul de la Stockholm stabileşte priorităţile UE în domeniul libertăţii, securităţii şi justiţiei pentru următorii cinci ani. Parlamentarii europeni au adoptat în noiembrie 2009 o rezoluţie privind Programul Stockholm prin care cer instituirea unui sistem coerent şi unitar de monitorizare şi evaluare, mai ales în domeniul justiţiei, pentru toate statele UE, vizând sporirea eficienţei şi echităţii instrumentelor juridice. Mai exact, ceea ce au cerut europarlamentarii prin rezoluţia adoptată, este ca diversele şi numeroasele sisteme de evaluare din cadrul UE privind domeniul justiţiei să fie reunite într-un cadru unic şi coerent şi, de asemenea, ca aceste evaluări să implice mai îndeaproape Parlamentul European şi parlamentele naţionale, care să aibă acces la informaţii privind inclusiv activităţile Eurojust, Europol sau sistemul Schengen.

Consiliul european a adoptat la sfârşitul anului trecut Programul Stockholm, dar într-o variantă care se consideră că a limitat ambiţiile iniţiale ale proiectului, din cauza reticenţelor unor ţări în privinţa armonizării legislaţiilor naţionale mai ales în domeniul acordării dreptului de azi.