Congresul SUA vrea sancţiuni pentru companiile implicate în Nord Stream 2, printre care şi una din România

Comisiile pentru servicii armate din Congresul american au convenit asupra unor amendamente la legea apărării naţionale care ar forţa administraţia Trump să aplice sancţiuni economice asupra companiilor implicate în construcţia gazoductului rusesc Nord Stream 2, transmite miercuri Financial Times.

Printre companiile care ar putea fi vizate de sancţiunile administraţiei americane se numără şi OMV, compania austriacă care în 2004 a cumpărat de la statul român producătorul de petrol şi gaze Petrom.

Luni, deputaţii şi senatorii americani au ajuns luni la un acord de principiu asupra Legii privind Autorizarea Apărării Naţionale (National Defense Authorization Act) pentru 2020, care include măsurile de sancţionare a companiilor care ajută Gazprom să construiască gazoductul către Germania, precum şi a celor care sunt implicate în construcţia unui alt gazoduct rusesc, Turk Stream, care trece prin Marea Neagră către Turcia.

Jeanne Shaheen, senator democrat şi initiator al proiectul de lege, a declarat că amendamentele vor transmite „un mesaj inconfundabil, bipartizan, de la Congres către Vladimir Putin, potrivit căruia SUA nu vor sta indiferente în timp ce Kremlinul încearcă să-şi extindă şi mai mult influenţa malignă”.

Parlamentarii americani vizează în acest fel blocarea finalizării conductei şi operaţionalizarea acesteia, în condiţiile în care construcţia este 80% terminate. Votul final în Congresul american pe proiectul de lege ar urma să fie dat săptămânile acestea, până la încheierea anului.

Alte companii implicate în construcţia gazoductului, pe lângă austriecii de la OMV, sunt Royal Dutch Shell, companiile germane Uniper şi Wintershall şi francezii de la Engie. OMV este un susţinător activ al proiectului, în special prin vocea directorului general al companiei, Rainer Seele.

Numărul companiilor care deţin în general know-how-ul tehnologic necesar construcţiei gazoductului de apă adâncă este foarte mic, iar niciuna nu este rusească, ceea ce înseamnă că Rusia ar putea avea dificultăţi în finalizarea proiectului dacă companiile ameninţate cu sancţiuni respectă directivele americane.

Preşedintele american Donald Trump a criticat frecvent Germania în privinţa construcţiei gazoductului, spunând că va ajuta Moscova să "ţină Germania captivă".

Gazoductul prin Marea Baltică Nord Stream 2 va dubla livrările de gaze în Germania la 110 miliarde de metri cubi oferind o rută alternativă către Vest pentru gazele ruseşti ce vor evita astfel ruta clasică prin Ucraina.

Ameninţarea sancţiunilor vine în contextul în care construcţia Nord Stream 2 este aproape de finalizare. În finalul lunii octombrie, Danemarca a acordat autorizaţia finală pentru ca gazoductul să treacă prin apele sale teritoriale, eliminând unul din obstacolele finale pentru proiect.

Pe lângă considerentele strategice, Statele Unite sunt de asemenea interesate să vândă propriile gaze de şist în Europa.

După ce gazoductul a primit permisiunea danezilor, Gazprom a informat că poate finaliza construirea celor 140 de km de conductă rămaşi în cinci săptămâni. Luna trecută, viceprim-ministrul rus, Dmitry Kozak, a declarat că Nord Stream 2 ar putea deveni operaţional la jumătatea anului 2020.