ZRP
Tuca Zbarcea & Asociatii

Jurişti: Ordonanţa de Urgenţă privind revizuirea sentinţelor date pe protocoale anunţată de Toader nu poate fi aplicată retroactiv | Care ar fi efectele din Justiţie

06 August 2018   |   Mediafax

O decizie a Curţii Constituţionale trebuie avută în vedere de către ministrul Justiţiei înainte de a pune în practică demersul său de propunere a unei ordonanţe.

 
 
Juriştii sunt sceptici în legătură cu OUG privind revizuirea sentinţelor date pe protocoale, despre care a vorbit T. Toader, deoarece nu ar putea fi aplicată retroactiv. Însă, dacă ea ar intra în vigoare, efectele ar fi devastatoare într-o ţară în care mii de dosare sunt realizate pe interceptări.

„Tema în discuţie se impune a fi analizată pe mai multe paliere. Întâi este important a se analiza încălcarea (sau nu) a principiului securităţii raporturilor juridice, întrucât o astfel de Ordonanţă de Urgenţă ar avea ca efect repunerea în discuţie a unui număr semnificativ de hotărâri judecătoreşti care au dobândit autoritate de lucru judecat. Apoi, este util a se analiza dacă o astfel de Ordonanţă de Urgenţă tinde să transforme revizuirea - cale extraordinară de atac - într-o cale ordinară de atac, într-un «apel deghizat» vizând hotărâri rămase definitive”, a declarat, pentru agenţia de presă MEDIAFAX, avocatul Alexandru Chiciu.


Apărătorul a mai subliniat faptul că o decizie a Curţii Constituţionale trebuie avută în vedere de către ministrul Justiţiei înainte de a pune în practică demersul său de propunere a unei ordonanţe.

„Nu în ultimul rând, aş evalua o astfel de Ordonanţă de Urgenţă prin prisma principiului neretroactivităţii legilor. Iată de ce cred că un astfel de demers tinde la a intra în coliziune cu principii constituţionale. Şi iată de ce, înainte de a proceda la o astfel de iniţiativă, eu cred că Ministerul Justiţiei ar trebui să consulte atent Decizia 377/ 2017 a Curţii Constituţionale şi, poate, astfel, ar avea o viziune mai clară asupra temei în discuţie”, a mai spus avocatul.

Decizia Curţii 377/2017 arată că un criteriu ce ţine de esenţa articolului din Constituţie (art. 15, alineat 2) privind căile de atac este data pronunţării deciziei judecătoreşti.

„Legiuitorul poate supune hotărârea judecătorească unor căi de atac stabilite ca atare prin lege până la momentul pronunţării hotărârii judecătoreşti (...). În schimb, legiuitorului îi este interzis să supună hotărârile judecătoreşti unor noi căi de atac reglementate după pronunţarea acestora. Aceeaşi regulă se aplică atât căilor ordinare, cât şi extraordinare de atac, ambele categorii de căi de atac urmând să îşi păstreze aceeaşi configuraţie juridică de la data stabilită drept reper de către legiuitor. Prin urmare, eliminarea unui motiv de revizuire sau adăugarea unui nou motiv de revizuire după pronunţarea hotărârii nu poate produce niciun efect, prin prisma aplicării legii în timp, cu privire la hotărârea judecătorească deja pronunţată”, se arată în decizia menţionată.

Judecătorul Cristi Danileţ spune că redeschiderea dosarelor, în baza unei astfel de ordonanţe, ar contrazice standardele internaţionale.

„Se aplică doar pentru viitor. Cu alte cuvinte, nu pot fi redeschise dosarele finalizate în România mai înainte de data apariţiei acestei ordonanţe. Nu pot fi redeschise, ca să redeschizi aşa ceva, se realizează o nebunie care contrazice toate standardele internaţionale, plus Constituţia României. (....) Dacă, prin absurd, o astfel de ordonanţă totuşi s-ar da - teoretic, ar trebui să permită părţilor şi cred că doar cei condamnaţi au interesul - cei condamnaţi în 2016. De ce spun asta, pentru că după 2016, când a apărut acea decizie a Curţii Constituţionale, cu privire la imposibilitatea de a mai apela la SRI nu s-a mai apelat la SRI din 2016. Cu alte cuvinte, o astfel de ordonanţă ar trebui să se aplice pentru condamnaţii definitiv pe baza interceptărilor efectuate până la apariţia deciziei din 2016. Nimeni nu ştie câte dosare sunt, în primul rând. În al doilea rând, acele interceptări făcute în anul 2016 de către SRI s-a constatat deja că sunt legale. În toate dosarele care au trecut prin instanţe s-a invocat o chestiune: sunt legale sau nu acele interceptări până în 2016 făcute de SRI? Legea de la acel moment spunea clar că procurorul are posibilitatea să se adreseze şi unor astfel de organe precum serviciile de informaţii”, a precizat, pentru agenţia de presă MEDIAFAX, Danileţ.

Sursa citată precizează că primul judecător care va primi o astfel de cauză va sesiza Curtea Constituţională din cauza unor nereguli pe care le-ar ridica ordonanţa.

Şi totuşi, un constituţionalist, fostul judecător CCR, Toni Greblă, consideră că ordonanţa este binevenită.
"Judecătorul investit cu o astfel de cerere, după intrarea în vigoare a legii modificatoare, va trebui să examineze dacă interceptarea telefoanelor, convorbirilor telefonice şi a conversaţiilor s-a făcut legal şi atunci respinge cererea de revizuire sau obţinerea şi administrarea probelor s-a făcut în mod nelegal şi atunci trebuie constatată această nelegalitate a obţinerii probelor şi, pe cale de consecinţă, înlăturate de la dosarul cauzei, judecătorul urmând să aprecieze dacă celelalte probe, în afara convorbirilor telefonice declarate nelegale, susţin temeinic acuzarea sau nu există alte probe decât aceste convorbiri obţinute nelegal, caz în care va pronunţa soluţii corespunzătoare", a declarat, pentru MEDIAFAX, Toni Greblă, fost judecător CCR.

Cu privire la OUG despre care a vorbit ministrul Justiţiei, adjunctul DNA, Călin Nistor, spune că problema se pune altfel: actele de urmărire penală au fost efectuate în baza legii, nu prin raportare la protocoale.

„Toate actele de urmărire penală s-au făcut în temeiul Codului de Procedură Penală, nu poţi face o expertiză, audiere, sau orice alt mijloc de probă decât prin raportare la Codul de Procedură Penală, nu prin raportare la protocol sau orice alt document. Sunt atâtea cauze în instanţă, iar dosarele sunt publice. Cunoaşteţi ca un act (de urmărire penală, n.r.) să fie făcut prin intermediul protocolului sau de un ofiţer de informaţii? Eu nu ştiu şi nu ai cum să faci, pentru că intri pe tărâmul răspunderii disciplinare sau pe tărâmul răspunderii penale. (...) Guvernul poate da orice ordonanţă, e dreptul lor”, a declarat procurorul-şef adjunct al DNA, Călin Nistor, la B1Tv.

"Cuvântul „revizuire” are un înţeles general care sugerează desfiinţarea unei hotărâri nedrepte prin reevaluarea condiţiilor în care aceasta a fost luată, şi unul tehnico-juridic referitor la o procedură specifică având ca scop modificarea unei sentinţe. Pentru nejurişti cuvântul sună într-un fel; pentru jurişti în alt fel. Anunţându-şi intenţia la un post de televiziune, tind să cred că profesorul Toader a utilizat termenul în accepţiunea profană, urmând să găsească ulterior mijloacele juridice adecvate pentru a-şi pune în operă proiectul. Ceea ce mi se pare esenţial este că, în fine, Ministrul Justiţiei recunoaşte public că menţinerea unor sentinţe judecătoreşti nedrepte (indiferent ce se înţelege prin nedreptate) este intolerabilă şi că este obligatoriu a se face ceva pentru corectarea situaţiei", afirmă fostul europarlamentar, profesor în drept, Adrian Severin.

Acesta îi critică pe cei care se opun unei astfel de ordonanţe, spunând că şi în trecut au fost corectate nedreptăţile.

"Corul opoziţiei faţă de preocuparea Ministrului Justiţiei este, însă, mult mai amplu şi liniile melodice mai variate. Un fost consilier politic care a lustruit clanţa tuturor preşedinţilor ultimelor decenii în nevoie de amplificator pentru teze geopolitice dubioase, avertizează că revizuirea unor hotărâri judecătoreşti reprezintă o lovitură dată stabilităţii raporturilor sociale reglementate prin lege, ducând la eliminarea principiului fundamental al justiţiei care este „stabilitatea hotărârilor judecătoreşti” şi de aici la anomie. Menţinerea unor hotărâri judecătoreşti care şi-au pierdut orice credibilitate socială deoarece s-a decoperit că sunt rezultatul unor procese inechitabile, consolidează oare stabilitatea raporturilor sociale? Stabilitatea hotărârilor judecătoreşti rezultată dintr-o conspiraţie împotriva statului de drept, este, oare, un principiu fundamental al justiţiei? Desfiinţarea în anii 1990 a sentiţelor de condamnare politică pronunţate în anii 1950 împotriva elitei politice antebelice, a condus, oare, la anomie?? (...) Dincolo de toate sofismele, ceea ce rămâne să zguduie orice conştiinţă de om normal, este observaţia că grija pentru a nu aduce atingere „stabilităţii hotărârilor judecătoreşti” nu are nici o paralelă cu grija de a nu aduce atingere libertăţii şi demnităţii semenilor noştri, condamnaţi şi deţinuţi politici; sau cu grija de a nu ne supune semenii unor procese inechitabile; sau cu grija de a nu menţine în vigoare sentinţe vădit ilegale şi esenţial netemeinice. La limită, haideţi să căutăm o soluţie care să împace cele două griji: cum să nu modificăm hotărâri date la capătul unor procese în care dreptul fundamental la apărare al acuzaţilor a fost încălcat, şi în acelaşi timp să facem ca persoanele condamnate fără a se fi putut apăra să nu sufere efectele unor asemenea hotărâri?", declară Severin.

Fostul europarlamentar este de părere că fără nicio ordonanţă, viitoarea secţie a Ministerului Public pentru cercetarea infracţiunilor comise de magistraţi ar trebui săsă se autosesizeze pentru asemenea fapte.

"Potrivit legislaţiei în vigoare revizuirea hotărârilor judecătoreşti poate fi deja cerută atunci când <>, precum şi când <>. Evident că probele care nu au fost cunoscute şi dezbătute de toate părţile în proces, au lăsat hotărârea pronunţată fără temelia faptelor stabilite dincolo de orice dubiu rezonabil. Cum această împrejurare este rezultatul încălcării legii procesuale şi a prejudiciat pe condamnat, ne aflăm cel puţin în faţa unui abuz în serviciu, dacă legea nu o califică altfel. Ordonanţa dlui Toader nu are de adăugat, aşadar, nici un alt caz la cele de revizuire reglementate în prezent, ci doar cel mult să dea nişte exemple sau explicaţii care să faciliteze aplicarea sa la situaţiile care ne preocupă".

Cum să aducă victima abuzului probele ascunse chiar de cel care urmează să judece abuzul, se întreabă Adrian Severin.

"Până când vom înţelege mai multe un lucru rămâne esenţial. Ministrul Justiţiei a recunoscut oficial că nu cercetarea achitărilor consecutive unor inculpări abuzive trebuie să reprezinte principala preocupare în asanarea justiţiei selective, ci stingerea efectelor condamnărilor politice. Fără desfiinţarea deciziilor pronunţate de justiţia politizate, desfiinţare care nu are cum opera decât de plin drept, adică automat, fără recurgerea la procese inutile în care victimile să fie judecate de agresori, lichidarea mocirlei judiciare româneşti este de neconceput. Evitarea acestei probleme devine de acum practic imposibilă. Dacă revolta împotriva unei asemenea nedreptăţi, nu numai la adresa unor indivizi şi a familiilor lor, ci şi la adresa întregii naţiuni, va înceta să ne să ne ghideze atitudinile, lăsând locul altor considerente, totul va fi pierdut", concluzionează Adrian Severin.

Efectele ar fi însă devastatoare în Justiţie, dacă ordonanţa ar fi aplicată, şi asta în condiţiile în care se vorbeşte de milioane de români ascultaţi şi de mii de dosare realizate pe baza interceptărilor. Preşedintele Comisiei SRI spunea recent că şase milioane de români au fost interceptaţi, timp de 11 ani, cifra fiind contrazisă însă ulterior de SRI.

La solicitarea MEDIAFAX, Instanţa Supremă a transmis că, în ultimii nouă ani, a emis peste 26.000 de mandate de siguranţă naţională, între care doar două propuneri au fost respinse.

„Numărul propunerilor admise, în baza Legii nr. 51/1991 privind securitatea naţională, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie având ca obiect emiterea mandatelor de interceptare în baza securităţii naţionale: - anul 2009 – 3011; anul 2010 – 3183; anul 2011 – 3805; anul 2012 – 3602; anul 2013 – 3791; anul 2014 – 2692; anul 2015 – 2740, o propunere respinsă; anul 2016 – 3660; anul 2017 – 2661; 1 ianuarie – 31 mai 2018 – 960, o propunere respinsă”, se arată într-un răspuns al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), pentru MEDIAFAX.

Potrivit Legii 51/1991, se pot solicita mandate în cazul în care există suspiciuni potrivit cărora sunt persoane care fac cunoscute activităţi secrete privind siguranţa naţională, care divulgă date şi informaţii secrete care pot aduce prejudicii intereselor siguranţei naţionale.

Un avocat din Cluj a vrut, la rândul său, să afle câţi români sunt ascultaţi, aşa că a trimis solicitări tuturor instanţelor. Avocatul Radu Chiriţă, cadru didactic la Facultatea de Drept a Universitatea ”Babeş-Bolyai” (UBB) Cluj-Napoca, a anunţat, după ce a primit datele de la cele mai multe instanţe din ţară, că în perioada 2010–2015, 300.000 de persoane au fost interceptate.

„Am cerut în baza Legii nr. 544/ 2001 privind accesul liber la informaţii publice la toate instanţele din ţară să mi se comunice numărul solicitărilor de autorizare a interceptărilor telefoanelor în perioada 2010 – septembrie 2015, numărul celor admise şi numărul celor respinse. Am primit datele de la 173 de judecătorii din cele 176 existente, de la 40 de tribunale din cele 42 existente, datele de la toate cele 15 curţi de apel, de la toate instanţele militare şi de la ÎCCJ. În total s-a cerut autorizarea interceptării telefoanelor de 109.946 ori în cei aproape 5 ani care au făcut obiectul solicitării. Din ele, au fost admise 102.729 cereri. De regulă, pe o cerere figurează mai multe persoane, rar se întâmplă să fie doar unul singur vizat de o cerere şi estimez că, în medie, e vorba de minim 3 persoane pe cerere, ceea ce înseamnă că în ăştia 4 ani şi ceva bunicuţa a ascultat, cu acte în regulă, vreo 300.000 de oameni”, a spus Chiriţă, la acel moment.

Protocoalele declasificate în ultimele luni, şi care au funcţionat între SRI şi diverse structuri din justiţie, printre care Parchetul General, au adus mai multe întrebări decât răspunsuri. În aproape toate se vorbeşte despre strânsa colaborare, raportarea reciprocă şi echipele comune operative. Cu alte cuvinte, au spus contestatarii, Serviciul Român de Informaţii făcea Justiţia în România, motiv pentru care cer ca protocoalele să fie declarate ilegale.
 
 

PNSA

 
 

ARTICOLE PE ACEEASI TEMA

ARTICOLE DE ACELASI AUTOR


 

Ascunde Reclama
 
 

POSTEAZA UN COMENTARIU


Nume *
Email (nu va fi publicat) *
Comentariu *
Cod de securitate*







* campuri obligatorii


Articol 471 / 17657
 

Ascunde Reclama
 
 
 
BREAKING NEWS
ESENTIAL
Voicu & Filipescu își extinde echipa de avocați
VIDEO | CMS Expert View: Noile provocări din era digitală. Radiografia ecosistemului FinTech, realizată de Cristina Reichmann, Partener CMS Romania
LegiTeam: Maravela|Asociaţii is looking for a senior associate
Ce așteptări are Bondoc & Asociații de la tinerii avocați care doresc să intre în echipă
Avocații SAA au asistat GapMinder în finanțarea acordată start-up-ului SmartDreamers. Silviu Stratulat și Cristina Man au coordonat proiectul
VIDEO | CMS Expert View: Procedura Insolvenței – soluții clasice și strategii inovative cu Horia Drăghici, Partener, CMS Romania
VIDEO | CMS: THIS IS US! Rezultate excepționale în ultimii 4 ani, creștere axată strategic pe dezvoltarea unor arii de practică și recrutarea tinerilor talentați. Gabriel Sidere, Managing Partner CMS Romania: “Oamenii sunt în centrul construcției noastre”
VIDEO | CMS Expert View: Warranty and Indemnity Insurance. Beneficiile asigurării pentru garanții și indemnificări, explicate de echipa de avocați și consultanți specializați ai CMS Romania
CMS Expert View: VIDEO | Dreptul Energiei – între boom tehnologic și nevoia de legislație modernă. O discuție cu Varinia Radu, Partener, coordonatorul practicii de petrol și gaze pe Europa Centrală și de Est al CMS
CMS Expert View: VIDEO | Companiile au accelerat măsurile pentru implementarea GDPR, dar încă pot apărea probleme generate de prelucrarea datelor. Aspectele sensibile, analizate de avocații CMS Romania
LegiTeam: Zamfirescu Racoţi & Partners recrutează avocat definitiv pentru departamentul Litigii
LegiTeam - Alătură-te echipei de avocați Mitel & Asociații!
 
Citeste pe SeeNews Digital Network
  • BizBanker

  • BizLeader

      in curand...
  • SeeNews

    in curand...