Lupta în justiţie pentru pădurile bucovinene ale Bisericii continuă

Rămasă în pronunţare de la 1 martie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a hotărât recent casarea deciziei prin care Fondul Bisericesc Ortodox al Bucovinei (FBOB) primea 160.000 de hectare de pădure şi a trimis apelul spre rejudecare la Curtea de Apel Cluj-Napoca. Este vorba de fondul forestier care în urmă cu secole a contribuit la ridicarea unor mănăstiri precum Putna, Dragomirna şi Voroneţ.
 
Acţiunea în recurs a Regiei Naţionale a Pădurilor “Romsilva” a avut loc în contextul în care Tribunalul Suceava a recunoscut în 2007 dreptul de proprietate al FBOB pe o suprafaţă de peste 160.000 hectare, iar în 2009, Curtea de Apel Timişoara a menţinut această decizie. Romsilva a intentat recurs de fiecare dată, iar cu ocazia înfăţişării de la ÎCCJ, avocaţii instituţiei de stat au folosit în susţinerea motivării şi un document în care se stipulează că FBOB a avut, de la înfiinţare, doar drept de administrare asupra terenurilor forestiere şi nu de proprietate, fiind o fundaţie înfiinţată de stat.

 
Directorul General al Romsilva, Valerian Solovăstru s-a declarat mulţumit de soluţia ÎCCJ. “Vom putea pregăti apărarea mult mai bine decât în procesul de la Timişoara”, a declarat oficialul, semn că recunoaşte unele slăbiciuni ale consilierilor juridici din teritoriu de care dispune instituţia pe care o conduce. În plus, directorul Romsilva a considerat succesul temporar înregistrat la Bucureşti ca pe un semn bun în vederea acţiunii al cărei următor episod va avea loc la Cluj-Napoca. “E un semnal foarte clar pentru cei care au subminat acţiunile noastre” a adăugat încrezător Solovăstru. Romsilva este asistata si reprezentanta in acest proces de firma de avocatura NNDKP.
 
De altă părere este Vasile Lupu, fruntaşul ţărănist cunoscut pentru acţiunile de lobby şi în general sprijinul pe care l-a acordat Bisericii Ortodoxe şi în special Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor. Acesta consideră că este vorba de o “comandă politică”, iar pădurea va ajunge “în mâna mafiei”. În plus, Vasile Lupu îi critică pe guvernanţi şi îi acuză că fac jocurile unor interese economice străine. “În campania electorală din 2004, domnul Stolojan (pe atunci candidat la preşedinţie din partea Alianţei “Dreptate şi Adevăr”), dl. Băsescu (pe atunci preşedinte al Partidului Democrat) şi dl. Flutur (senator) s-au angajat ca în două săptămâni de la preluarea guvernării să restituie fondul bisericesc”, spune Vasile Lupu. Aici trebuie spus că în 2004, unităţile de cult sucevene au primit în proprietate (potrivit Legii fondului funciar), câte 30 de hectare de terenuri cu vegetaţie forestieră, suprafaţa totală cu care Biserica a fost pusă în posesie fiind de peste 15.000 de hectare. În cursul aceluiaşi an, Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor a fost împroprietărită cu 90.000 hectare de pădure, însă ordonanţa care consfinţea transferul terenului a fost considerată neconstituţională.
 
“După ce legea a fost elaborată, lucrurile s-au întors cu 180 de grade”, adaugă Vasile Lupu. “Apoi Fondul Bisericesc a fost plimbat de la o instanţă la alta cu procese, pentru că dl. Flutur l-a numit pe Orest Onofrei ca Prefect al Sucevei, iar acesta a antrenat Arhiepiscopia în peste o sută de procese… De atunci jumătate din pădurile Bucovinei au intrat pe mâna companiei austriece Schweighoffer”, susţine fostul deputat, care adaugă în ecuaţie şi faptul că o serie de decizii judecătoreşti definitive, referitoare la sistarea exploatărilor, întârzie să fie aplicate în teritoriu.
 
În 2008, Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor i-a fost refuzat statutul de fundaţie de utilitate publică, pe motiv că acţionează în interesul unei persoane juridice şi nu în interesul public general.