ZRP
Tuca Zbarcea & Asociatii

Motivare CCR pe Secţia pentru anchetarea magistraţilor: Recomandările MCV nu au caracter obligatoriu

15 Aprilie 2019   |   Mediafax

CCR a respins cererea celor două partide de înaintare a unor întrebări preliminare către C.J.U.E., ca inadmisibilă, şi, implicit, "cererea de suspendare a soluţionării cauzei care face obiectul controlului de constituţionalitate".

 
 
CCR arată, în motivarea deciziei de respingere a sesizării PNL şi USR de neconstituţionalitate a înfiinţării Secţiei de anchetare a magistraţilor, că rapoartele emise în cadrul MCV care critică modificările din justiţie, invocate în obiecţia partidelor de Opoziţie, nu au un caracter obligatoriu.

Curtea Constituţională a respins, cu majoritate de voturi, obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 90/2018 privind unele măsuri pentru operaţionalizarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie. În acelaşi timp, judecătorii CCR Daniel Morar, Mircea Minea şi Livia Stanciu au emis o opinie contrară prin care declară admisibilă sesizarea de neconstituţionalitate asupra Secţieie de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie.


CCR a respins cererea celor două partide de înaintare a unor întrebări preliminare către C.J.U.E., ca inadmisibilă, şi, implicit, "cererea de suspendare a soluţionării cauzei care face obiectul controlului de constituţionalitate".

Curtea Constituţională prevede că dispoziţiile legale prin care a fost înfiinţată Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie sunt constituţionale, fiind deja o decizie dată în acest sens pe 23 ianuarie 2018. Totodată, Curtea mai prevede că sesizarea PNL şi USR se referă la desfiinţarea activităţii Secţiei, însă efectul deciziei CCR ar fi limitat deoarece organismul judiciar este deja înfiinţat în baza Legii 304/2004, modificată prin Legea 207/2018.

"Cu alte cuvinte, scopul demersului lor este suspendarea activităţii acestei structuri de parchet şi, ulterior, prin modificarea legii, desfiinţarea sa. Or, prezenta cauză are ca obiect controlul de constituţionalitate asupra unui act normativ subsecvent legii prin care s-a înfiinţat structura de parchet contestată, astfel că decizia pe care o va pronunţa Curtea Constituţională va avea un efect limitat la prevederile acestui act normativ, şi nicidecum asupra existenţei Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, care rămâne înfiinţată şi operaţională în baza Legii nr.304/2004, astfel cum a fost modificată prin Legea nr.207/2018. (...) Întrucât toate argumentele prezentate de autorii cererii de înaintare a întrebărilor preliminare către C.J.U.E. vizează înfiinţarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, acestea nu au legătură cu obiectul cauzei în care cererea a fost formulată, care priveşte exclusiv controlul de constituţionalitate asupra unor dispoziţii legale privind operaţionalizarea acestei structuri de parchet. Altfel spus, chiar dacă Curtea Constituţională ar admite cererea şi ar trimite cele patru întrebări C.J.U.E., răspunsurile primite nu ar avea nicio înrâurire asupra soluţionării cauzei de fond deduse judecăţii instanţei constituţionale", arată motivarea.

Curtea constată că prevederile tratatelor UE şi a reglementărilor comunitare au caracter obligatoriu şi se aplică asupra legilor naţionale, însă rapoartele emise în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare privind situaţia sistemului judiciar românesc, invocate în sesizarea depusă de USR şi PNL, conţin doar recomandări.

"Având în vedere lipsa de relevanţă constituţională a Deciziei 2006/928/CE, act european cu caracter obligatoriu pentru statul român, cu atât mai puţin poate fi reţinută relevanţa constituţională a rapoartelor emise în cadrul M.C.V. În acest caz, actul emis nu îndeplineşte nici condiţia prevăzută de art.148 alin.(2) din Constituţie, potrivit căreia numai «prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum şi celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate faţă de dispoziţiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare». Astfel, deşi sunt acte adoptate în temeiul unei decizii, rapoartele cuprind dispoziţii cu caracter de recomandare, în urma evaluării realizate, după prezentarea concluziilor, menţionându-se că «Pentru remedierea situaţiei, se recomandă următoarele măsuri: […]». Or, prin intermediul unei recomandări, instituţiile îşi fac cunoscută opinia şi sugerează direcţii de acţiune, fără a le impune însă vreo obligaţie legală destinatarilor recomandării", potrivit sursei citate.

În acelaşi timp, Curtea mai arată că neconcordanţa dintre legile naţionale şi cele europene nu reprezintă o invalidare a Constituţiei şi, drept urmare, a voinţei poporului.

"Curtea Constituţională a arătat că «de esenţa Uniunii este atribuirea de către statele membre a unor competenţe - tot mai multe la număr - pentru realizarea obiectivelor lor comune, desigur, fără a se aduce atingere, într-un final, prin această cedare de competenţe, identităţii constituţionale naţionale» şi că, «pe această linie de gândire, statele membre îşi menţin competenţe care sunt inerente în vederea păstrării identităţii lor constituţionale, iar cedarea de competenţe, precum şi regândirea, accentuarea sau stabilirea unor noi orientări în cadrul competenţelor deja cedate ţine de marja constituţională de apreciere a statelor membre»", conform motivării CCR.

În ceea ce priveşte critica adusă obligaţiei Guvernului de a respecta normele de tehnică şi redactare legislativă, reprezentanţii Curţii notează că "poate să fie dificil să se redacteze legi de o precizie totală şi o anumită supleţe poate chiar să se dovedească de dorit, supleţe care nu trebuie să afecteze, însă, previzibilitatea legii".

"Critica vizează nerespectarea prevederilor art.3 alin.(1) coroborate cu cele ale art.36 alin.(1) din Legea nr.24/2000 referitoare la obligaţia Guvernului de a respecta normelor de tehnică legislativă privind elaborarea proiectelor de lege, precum şi elaborarea şi adoptarea ordonanţelor şi hotărârilor Guvernului, respectiv redactarea acestora într-un limbaj şi stil juridic specific normativ, concis, sobru, clar şi precis, care să excludă orice echivoc, cu respectarea strictă a regulilor gramaticale şi de ortografie. Cu privire la modul de reglementare a normelor, Curtea Constituţională, având în vedere principiul generalităţii legilor, a reţinut că poate să fie dificil să se redacteze legi de o precizie totală şi o anumită supleţe poate chiar să se dovedească de dorit, supleţe care nu trebuie să afecteze, însă, previzibilitatea legii", potrivit motivării citate.

Referitor la urgenţa invocată de Executiv pentru adoptarea unei OUG, Curtea constată că, potrivit Legii nr.207/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr.304/2004, operaţionalizarea Secţiei de anchetare a magistraţilor era obligatorie în trei luni de la intrarea în vigoare a legii pentru a evita un blocaj instituţional.

"Împrejurările învederate au necesitat adoptarea unor măsuri legislative urgente care să reglementeze o procedură simplă, derogatorie de la prevederile art.883-885 din Legea nr.304/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în vederea numirii provizorii a procurorului-şef, a procurorului-şef adjunct şi a cel puţin unei treimi din procurorii secţiei. Procedura derogatorie permite operaţionalizarea secţiei în termenul stabilit de lege, respectiv 23 octombrie 2018, şi este de natură a evita blocajul instituţional, care ar fi putut afecta în mod grav procedurile judiciare în cauzele ce intră în competenţa secţiei. Curtea constată că această motivare a situaţiei extraordinare şi a urgenţei este suficientă şi corespunde exigenţelor dispoziţiilor art.115 alin.(4) din Constituţie, astfel cum acestea au fost stabilite în jurisprudenţa instanţei de contencios constituţional", conform motivării citate.

Majoritatea judecătorilor constituţionali mai constată că Ordonanţele de Urgenţă care "au consecinţe pozitive" asupra unei instituţii fundamentale nu afectează funcţionarea acesteia.

"În ceea ce priveşte afectarea regimului unei instituţii fundamentale a statului, cu privire la sensul dispoziţiilor art.115 alin.(6) din Legea fundamentală, Curtea Constituţională a statuat, prin Decizia nr.1.189 din 6 noiembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.787 din 25 noiembrie 2008, că «ordonanţele de urgenţă nu pot fi adoptate dacă <
 
 

PNSA

 
 

ARTICOLE PE ACEEASI TEMA

ARTICOLE DE ACELASI AUTOR


 

Ascunde Reclama
 
 

POSTEAZA UN COMENTARIU


Nume *
Email (nu va fi publicat) *
Comentariu *
Cod de securitate*







* campuri obligatorii


Articol 36 / 18783
 

Ascunde Reclama
 
BREAKING NEWS
ESENTIAL
Ce proiecte i-au ținut ocupați pe avocații de Real Estate de la Biriș Goran, în ultimul an. Punctele vulnerabile ale tranzacțiilor din piața imobiliară, explicate de Gabriel Biriș, fondatorul firmei
LegiTeam: Zamfirescu Racoţi & Partners recrutează Paralegal
Transferurile de proprietate și închirierile, cea mai mare pondere în mandatele echipei de Real Estate de la Radu & Asociații, în ultimele luni. Lucian Vițelaru, Senior Managing Associate, explică la ce se uită investitorii și ce precauții își iau bancile care finanțează proiectele
Cei mai buni avocați de Banking & Finance, recomandați de Legal 500 în ediția 2019. Cu ce proiecte au punctat firmele evidențiate și avocații listați
The European Legal 500, ediția 2019 | Cele mai bune firme de avocatură din România, în 15 arii de practică. NNDKP, ŢZA, PeliFilip, CMS și PNSA s-au distanțat de pluton. Cine sunt avocații considerați ‘Leading individuals’ și ‘Next Generation’
Mihai Mareș, singurul avocat român din elita “Leading individuals” – Legal 500 EMEA 2019, remarcat pentru practica “white-collar crime” | Avocatul la care trebuie să te duci, în România, pentru infracțiuni legate de criminalitatea gulerelor albe
Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen anunță formalizarea Centrului de Excelență în Litigii Fiscale (NNDKP CELF)
Noerr își consolidează departamentul de taxe, prin cooptarea a doi membri noi
Practica de Banking & Finance din KPMG Legal a reprezentat aproximativ 50% din totalul veniturilor societății de avocatură. Laura Toncescu, Partener KPMG în România: În afară de tranzacții și finanțări, un factor de succes a fost orientarea noastra spre zona de FinTech
RTPR Allen & Overy a asistat Barclays Bank PLC în calitate de aranjor pentru Alpha Bank România în cadrul primului program de emisiuni de obligațiuni ipotecare din România. A fost o tranzacție extraordinar de complexă și solicitantă, spun avocații
Clifford Chance Badea a asistat Alpha Bank România la lansarea primului program de emisiune de obligațiuni ipotecare realizată de un emitent român. Ce avocați au făcut parte din echipă
Echipa de Real Estate a BSMP lucrează în cinci proiecte de achiziție a unor terenuri din București pe care se vor construi birouri și ansambluri rezidențiale. Daniela Milculescu, Partener: Suntem implicați și într-o serie de discuții privind potențiale tranzacții pe piața hotelieră
 
Citeste pe SeeNews Digital Network
  • BizBanker

  • BizLeader

      in curand...
  • SeeNews

    in curand...