Retrocedarea proprietăţilor a continuat în 2009 să fie un proces foarte lent în România - raport SUA

Procesul de retrocedare a proprietăţilor a continuat să fie foarte lent în cursul anului 2009, iar marea majoritatea a cazurilor au rămas nesoluţionate, afirmă Departamentul de Stat în raportul privind drepturile omului în România.

Legea permite restituirea proprietăţii şi stabileşte amenzi pentru oficialii care pun piedici acestui proces. Legea prevede înfiinţarea Fondului Proprietatea, cu un capital de aproximativ 14 miliarde de lei (4,8 miliarde de dolari), pentru a-i despăgubi pe proprietarii cărora nu li se pot restitui bunurile. Din cauza întârzierilor, notează documentul american, Fondul încă nu a fost listat la bursă, ceea ce înseamnă că acţiunile nu sunt tranzacţionate decât pe piaţa gri, la preţuri artificial scăzute.

O ordonanţă de guvern prevede, în interval de doi ani, plata cash în loc de retrocedare, dacă este vorba despre sume de până în 500.000 de lei (173.000 de dolari). Solicitările care depăşesc această sumă vor fi plătite în acţiuni la Fondul Proprietatea.

Organizaţiile foştilor proprietari continuă să susţină că retrocedările sunt împiedicate de inerţia la nivel local. În unele cazuri, autorităţile guvernamentale locale au continuat să tergiverseze sau au refuzat să furnizeze documentele necesare pentru ca proprietarii să înainteze dosarele. De asemenea, au refuzat să restituie proprietăţi faţă de care administraţiile locale erau interesate.

CEDO a decis în favoarea foştilor proprietari într-un mare număr de cazuri, dosarele de retrocedare constituind, de altfel, majoritatea plângerilor depuse la instanţa europeană care privesc România, notează documentul Departamentului de Stat.

În aprilie, Consiliul Europei a dat publicităţii un raport în care constata că România nu respectă termenul de trei luni pentru plata compensaţiilor decise de CEDO. Potrivit raportului, în 2008 numai 5% din compensaţiile decise de CEDO au fost plătite în decurs de trei luni de la decizia finală.

De asemenea, subliniază raportul Departamentului de Stat, au existat numeroase dispute în privinţa proprietăţilor pe care Biserica Ortodoxă nu le-a restituit Bisericii Greco-Catolice, în ciuda unor decizii judecătoreşti în acest sens.