ZRP
Tuca Zbarcea & Asociatii

Ţiriac susţine că decizia Ministerului Transporturilor de a construi o cale ferată către aeroport îi compromite proiectele de la Otopeni

14 Ianuarie 2019   |   AGERPRES

Omul de afaceri deţine în zona aeroportului din Otopeni câteva zeci de hectare de teren pe care a construit un patinoar, iar în viitor doreşte să ridice un campus pentru o universitate privată non-profit.

 
 
Fostul tenisman Ion Ţiriac susţine că intenţia Ministerul Transporturilor de a construi o cale ferată care să lege Gara de Nord din Capitală de Aeroportul Henri Coandă, în vederea organizării la Bucureşti a unor meciuri de fotbal în cadrul EURO 2020, compromite proiectele sale din Otopeni.

Omul de afaceri deţine în zona aeroportului din Otopeni câteva zeci de hectare de teren pe care a construit un patinoar, iar în viitor doreşte să ridice un campus pentru o universitate privată non-profit.

"Decizia complet ruptă de realitate a Ministerului Transporturilor de a construi o cale ferată care să lege Gara de Nord de Aeroportul Internaţional Henri Coandă va obliga Fundaţia Ion Ţiriac să renunţe la două proiecte non-profit majore, de interes naţional, derulate în oraşul Otopeni", afirmă, luni, Ţiriac într-un comunicat de presă remis AGERPRES şi intitulat "Decizia iresponsabilă a Ministerului Transporturilor compromite proiectele de interes public ale Fundaţiei Ion Ţiriac".


Primul proiect se referă la Patinoarul Ţiriac - Telekom Arena din oraşul Otopeni, dezvoltat de Fundaţia Ion Ţiriac, şi inaugurat în anul 2016 în urma unei investiţii de peste 3,6 milioane de euro. Acest proiect este singurul patinoar din zona Bucureşti-Ilfov dezvoltat conform celor mai recente norme olimpice internaţionale şi în acord cu indicaţiile Federaţiei Internaţionale de Hochei (IIHF). Principalul său scop este încurajarea practicării sportului în rândul copiilor, tinerilor şi sprijinirea echipelor sportive în atingerea celor mai înalte performanţe în domeniu.

"Aceste obiective au fost deja îndeplinite prin angrenarea a mii de copii în practicarea sporturilor pe gheaţă, rezultatele obţinute la concursurile naţionale şi internaţionale depăşind toate aşteptările iniţiale. Activitatea patinoarului a fost completată prin eforturile comune ale Fundaţiei Ion Ţiriac şi ale Fundaţiei Nadia Comăneci, care au permis lansarea recentă a sălii de gimnastică GymNadia, în urmă cu doar o lună. Sala de gimnastică este dispusă la etajul superior al patinoarului şi pune la dispoziţia copiilor cu vârste cuprinse între 2 şi 6 ani cursuri gratuite de iniţiere în gimnastică şi educaţie fizică. Peste 150 de copii au călcat pragul sălii GymNadia în numai câteva săptămâni de la lansare. Proximitatea actualului traseu propus de oficialii de la Ministerul Transporturilor va face imposibilă continuarea activităţii patinoarului şi a sălii de gimnastică în condiţii optime", explică fostul tenisman.

Cel de-al doilea proiect se referă la o iniţiativă aflată în stadiu avansat menită să creeze o universitate privată non-profit, în Otopeni, care să ofere educaţie la cele mai înalte standarde internaţionale în domeniile business, IT şi sport, pentru studenţi din România şi din regiunea Europei Centrale şi de Est. Investiţia totală este estimată în jurul valorii de 300 de milioane euro, urmând a fi create peste 1.000 de noi locuri de muncă. Conform planurilor, campusul universitar se întinde pe o suprafaţă de peste 40 de hectare, oferind, printre altele, următoarele facilităţi: săli de studiu dotate cu echipamente de ultimă generaţie, bazin olimpic, pistă de atletism, sală multifuncţională de 3.500 de locuri, teren de fotbal, terenuri de baschet, terenuri de volei, terenuri de tenis.

Ţiriac susţine că a propus variante alternative pentru ca noua cale ferată să nu influenţeze proiectele sale, însă Ministerul Transportului le-a refuzat. "Proiectul universităţii este, de asemenea, compromis de această nouă cale ferată care ar urma să traverseze campusul într-un mod care l-ar face complet inutilizabil, atât din perspectiva accesibilităţii, cât şi din cea fonică. Pe parcursul etapelor de dezvoltare ale proiectului căii ferate care urmează să lege Gara de Nord de Aeroportul Internaţional Henri Coandă, reprezentaţii Grupului Ţiriac au propus o serie de variante alternative care ar fi permis desfăşurarea în continuare, cu succes, a celor două proiecte amintite mai sus. Cu toate acestea, soluţiile raţionale nu au fost luate în considerare, optându-se în schimb, într-un mod total nefundamentat şi tendenţios, pentru varianta actuală", a spus Ţiriac.

Acesta se întreabă de ce Guvernul doreşte să construiască o cale ferată acum, iar în viitor şi o linie de metrou către aeroport. "De asemenea, ridicăm semne de întrebare în legătură cu utilitatea dezvoltării a două proiecte, metroul şi calea ferată, care să deservească în paralel acelaşi traseu: Gara de Nord - Aeroportul Internaţional Henri Coandă. Considerăm că necesităţile actuale de dezvoltare ale României, de exemplu, spitale şi autostrăzi nu ne permit luxul dezvoltării unor proiecte paralele şi inutile. Cei aproape 200 milioane de euro aferenţi dezvoltării proiectului de cale ferată ar putea fi direcţionaţi către construirea unui spital sau către finalizarea unei autostrăzi vitale pentru România. Am aprecia dacă Ministerul Transporturilor ar da dovadă de aceeaşi tenacitate şi în implementarea proiectului metroului care ar trebui să lege Gara de Nord de Aeroportul Henri Coandă, proiect care pe lângă finanţare europeană beneficiază şi de finanţare nerambursabilă din partea Japoniei. Studierea modelului prin care alte capitale europene au reuşit să rezolve problema transportului înspre şi de la aeroport ne arată că nu există soluţii paralele, tren şi metrou, conform modelului propus pentru Aeroportul Henri Coandă", a menţionat el.

"Dezideratul de a finaliza acest obiectiv de investiţii până în anul 2020 ni se pare unul fantomatic având în vedere durata medie de implementare a proiectelor majore de investiţii în România. De multe ori reuşim să ne împotmolim, ani de zile, în implementarea unor proiecte mai simpliste decât acesta. De asemenea, considerăm că numărul aşteptat de 150.000 de suporteri care vor vizita ţara noastră cu ocazia EURO 2020 este supraestimat, având în vedere că se vor disputa doar 4 meciuri la care vor participa, cu siguranţă, şi foarte mulţi suporteri români. Totodată, pretextul vehiculat în spaţiul public conform căruia linia de tren Gara de Nord - Aeroportul Henri Coandă reprezintă o condiţie obligatorie din partea UEFA pentru organizarea meciurilor la CE 2020 este unul fals. Condiţiile obligatorii ţin doar de componentele de infrastructură sportivă", a adăugat Ion Ţiriac.

El precizează că proiectul ministerului va lăsa "mii de copii" fără posibilitatea de a practica sporturi pe gheaţă. "Toate aceste argumente indică faptul că proiectul căii ferate care să lege Gara de Nord de Aeroportul Internaţional Henri Coandă este unul inutil pentru România, care prin modul discreţionar în care a fost dezvoltat până acum împiedică operarea şi dezvoltarea proiectelor de interes public ale Fundaţiei Ion Ţiriac. Mii de copii vor fi lăsaţi fără posibilitatea de a practica sporturi pe gheaţă în singurul patinoar la standarde internaţionale din regiunea Bucureşti - Ilfov. De asemenea, fenomenul exodului de creiere din România va persista, tinerii studenţi continuând să nu beneficieze de o alternativă locală credibilă la universităţile de prestigiu din Europa şi Statele Unite al Americii", a afirmat fostul tenisman.

"Ne exprimăm speranţa ca, măcar în al doisprezecelea ceas, oficialii Ministerului Transporturilor să aibă deschiderea pentru a identifica soluţii de minimizare a impactului negativ asupra proiectelor de interes public ale Fundaţiei Ţiriac din oraşul Otopeni, în perspectiva noilor evoluţii legate de traseul liniei feroviare care va lega Gara de Nord de Aeroportul Internaţional Henri Coandă. Dorim să precizăm că poziţionarea Fundaţiei Ion Ţiriac nu este, sub nicio formă, o critică adresată domnului Gheorghe Popescu, un sportiv emblematic, faţă de care ne manifestăm respectul şi aprecierea. Unicul interes al Fundaţiei Ion Ţiriac, în acest context, constă în dorinţa de a contribui, prin proiectele prezentate mai sus la dezvoltarea învăţământului universitar şi a sportului din România", se mai arată în comunicatul lui Ion Ţiriac.

România a primit organizarea a patru meciuri din cadrul Campionatul European din 2020 pe Arena Naţională din Capitală. UEFA obligă ţările organizatoare să pună la dispoziţie alte patru stadioane la standarde internaţionale pentru antrenamentele oficiale ale echipelor naţionale. Cele patru arene pe care România le-a ales pentru a le moderniza sunt Arcul de Triumf, Steaua, Rapid şi Dinamo. De asemenea, UEFA recomandă ţărilor gazdă asigurarea unor mijloace de transport rapide de la aeroport la stadion.
 
 

PNSA

 
 

ARTICOLE PE ACEEASI TEMA

ARTICOLE DE ACELASI AUTOR


 

Ascunde Reclama
 
 

POSTEAZA UN COMENTARIU


Nume *
Email (nu va fi publicat) *
Comentariu *
Cod de securitate*







* campuri obligatorii


Articol 4420 / 4457
 

Ascunde Reclama
 
BREAKING NEWS
ESENTIAL
ONV LAW își extinde echipa de avocați și își mărește portofoliul de proiecte cu 20%, în primele 3 luni ale anului. Afaceri de 1,5 mil E, anul trecut
LegiTeam: Reff & Associates is looking for a 3-5 years Atorney at Law | Dispute Resolution
LegiTeam: Reff & Associates is looking for a 0-3 years Atorney at Law | Dispute Resolution
Studiu Refinitiv | Piața tranzacțiilor de M&A s-a redresat în Q1 ̸ 2024, dar nu înregistrează creșteri pe piețele emergente. DLA Piper și CMS își mențin pozițiile fruntașe la nivel global, Schoenherr se remarcă în Europa, iar Filip & Company întră în topul consultanților din Europa Estică
Cine sunt și cum gândesc profesioniștii evidențiați de Legal 500 în GC Powerlist Romania | De vorbă cu Alexandru Dinuță, Legal and Administrative Manager - Amromco Energy: ” Cred că un grup profesional atât de important nu poate evolua cu adevărat doar în virtutea inerției, ci trebuie să existe o coeziune reală. Competiția și concurența în anumite limite sunt clar productive, dar în final noi toți trebuie să fim, în primul rând, colegi de breaslă și nu adversari, chiar dacă lucrăm pentru un concurent de pe piață”
Dorsey & Whitney (Europe) LLP și Schoenherr România, alături de cumpărator în tranzacția prin care Eleco plc, firmă listată pe bursa londoneză, preia două companii de software locale. Ce consultanți au lucrat pentru vânzător
Avocații ZRVP au în derulare, de la începutul anului, cinci proiecte de M&A în domeniul energiei regenerabile şi alte câteva tranzacţii în alte sectoare economice | Anca Danilescu, Partener Senior: Nu doar profitabilitatea sau perspectivele de business ale societăţii – ţintă decid soarta unei tranzacţii, ci şi „sănătatea” juridică a acesteia, ceea ce face ca profesionalismul avocaţilor implicaţi în tranzacţie să încline semnificativ balanţa spre un final sau altul al respectivului proiect
BONDOC ȘI ASOCIAȚII anunță 5 noi promovări în cadrul echipei sale de avocați, inclusiv un nou partener | Lucian Bondoc, Managing Partner: Continuă recunoașterea meritocratică și echitabilă a atingerii unor praguri de experiență și a unor contribuții speciale la succesul nostru comun
LegiTeam: Zamfirescu Racoţi Vasile & Partners recrutează avocat stagiar | Litigii
LegiTeam: POPESCU & ASOCIAȚII recrutează avocați cu experiență | Litigii
De vorbă cu studenții admiși în fruntea listei la Facultatea de Drept a Universității București | Alexia Rizoiu, 85 de puncte la examenul organizat de Facultatea de Drept în anul 2022: ”Cuvântul-cheie în jurul căruia îmi concentrez activitatea de student este echilibrul. Satisfacția pe care o obții după ce ai reușit să înțelegi încă un concept sau o instituție a dreptului nu se compară cu nimic altceva; simți că ai mai făcut un pas spre a deveni profesionistul care îți dorești să fii”
Cine sunt și cum gândesc profesioniștii evidențiați de Legal 500 în GC Powerlist Romania | De vorbă cu Mihai Rotaru, Deputy legal director – head of legal consultancy department - Banca Transilvania: ”În zilele noastre nu prea mai există domenii în care să poți crește un business ignorând latura juridică a afacerii. La modul general, cred că vom vedea din ce în ce mai mulți juriști în ipostaze diferite decât cele uzuale, de tehnicieni ai dreptului, în postura de antreprenori și fondatori în business-uri diverse, în echipe de design thinking, în echipe de dezvoltare produse și aplicații IT și, de ce nu, chiar cumulând toate aceste calități”
 
Citeste pe SeeNews Digital Network
  • BizBanker

  • BizLeader

      in curand...
  • SeeNews

    in curand...