ZRP
Tuca Zbarcea & Asociatii

Cu prag sau fără prag pentru abuz în serviciu? Și cât ar trebui să fie acest prag? Cum răspunde acestor întrebări penalistul Antoniu Obancia, Partener ZRP

02 August 2017   |   Stefania Enache

Tema pragului valoric in cazul abuzului in serviciu starneste valuri in societatea din Romania, existand mai multe curente de opinii.

Dr. Antoniu Obancia, Partener al firmei Zamfirescu Racoti & Partners

 
 
Abuzul in serviciu este o tema care provoaca dezbateri aprinse in mediul juridic, dupa ce Curtea Constitutionala a Romaniei (CCR)  a aratat, luna trecuta, ca dispozitiile penale in vigoare cu privire la aceasta infractiune "sunt formulate in sens larg si in termeni vagi ce determina un grad sporit de impredictibilitate,  (...) aceasta redactare constituind premisa unor interpretari si aplicari arbitrare/aleatorii". O astfel de omisiune are relevanta constitutionala, deoarece afecteaza drepturi si libertati fundamentale ale persoanei impotriva careia se formuleaza o acuzatie penala.In aceasta situatie, CCR considera necesara instituirea unui prag al pagubei si circumstantierea vatamarii produse prin comiterea faptei, in functie de care sa se aprecieze daca este sau nu vorba de o infractiune. Penalistul Antoniu Obancia, Partener al firmei Zamfirescu Racoti & Partners (ZRP), este de parere ca ar trebui introdus un prag valoric în cazul infracţiunii de abuz în serviciu si considera ca ar trebui sa se revina la accentul pe nepedepsire, conditionat de achitarea prejudiciului si la ideea unor praguri pana la care, gradual, raspunderea sa fie inlaturata, in caz de plata a prejudiciului sau, dupa caz, sa atraga atenuari de pedeapsa. . . 


Antoniu Obancia explica faptul ca discutiile despre prag in materia infractiune de abuz in serviciu au pornit direct din recenta decizie 392 a Curtii Constitutionale a Romaniei. Despre aceasta hotarare se poate spune ca este cea care a “aprins spiritele”, ea fiind doar una dintr-un sir de prevederi stabilite de CCR. Penalistul ZRP este de parere ca discutia in ansamblu despre continutul imprecis, aplicat in mod restrictiv, a plecat tot de la Curtea Constitutionala. Avocatul indica in acest sens decizia 405/2016.

”Exista si decizia Curtii Constitutionale privind admiterea exceptiei de neconstitutionalitate in sensul in care tentativa la abuzul in serviciu a fost declarata recent neconstitutionala, ocazie cu care, in comunicatul prezentat, CCR face aprecieri despre intelesul abuzului in serviciu. Toate aceste trei decizii au o consecinta: este zdruncinat continutul incriminator, in special din perspectiva neclaritatii textului de lege”, mentioneaza expertul.

Antoniu Obancia spune insa ca niciuna dintre aceste decizii nu vine sa declare neconstitutional abuzul in serviciu ca infractiune. ”Ca avocat trebuie sa ma raportez la ceea ce este drept pozitiv, iar jurisprudenta Curtii Constitutionale este considerata drept pozitiv, inclusiv prin considerentele ei. Pe de alta parte, au fost foarte multe decizii ale Curtii Constitutionale pe Codul de procedura penala, mai multe decat pe Codul Penal si, ca avocat, am observat statistic faptul ca acele admiteri de exceptii de neconstitutionalitate privind Codul de Procedura Penala au avut sensul de a largi drepturile inculpatului, spre deosebire de modul in care a intrat in vigoare Codul de Procedura Penala, in februarie 2014. Cu referire la abuz, de vreme ce a fost in analiza de mai multe ori si nu a fost explicit declarat neconstitutional, ci doar in anumite componente privind elementele constitutive, ma gandesc ca nu exista o vointa a Curtii Constituionale de a-l declara neconstitutional cu totul”, argumenteaza Partenerul ZRP.

In plus, avocatul aminteste ca abuzul in serviciu este prezent de multa vreme in Codul Penal sau, mai exact, in codurile penale care s-au succedat, iar neclaritatile de acum vin, de fapt, pe fondul extinderii ariei de aplicare in ultimii ani: trimiteri in judecata si condamnari pe abuzul in serviciu.

“Evident ca dreptul este o materie vie, in sensul ca trebuie sa se adapteze actualitatii si, pana la urma, viciile multiple de neconstitutionalitate care au fost constatate de Curtea Constitutionala vin mai degraba din modul in care textul a fost interpretat si aplicat in practica judiciara recenta. Acum, daca deciziile Curtii Constitutionale au restrans sfera de aplicare, atunci la definirea intelesului notiunii de indeplinire defectuasa a atributiilor de serviciu ca fiind doar o incalcare a legii, ordonantei sau ordonantei de guvern, pana la urma in practica judiciara s-a ajuns ca decizia 405/2016 sa fie aplicata direct. Avem exemple de jurisprudenta care, chiar in dispozitivul deciziei de achitare, alatura explicit cazului general din articolul 16, litera b din Codul de Procedura Penala, decizia 405/2016”, mai spune Antoniu Obancia.

Codul Penal ar trebui sa revina la anumite intentii ale legiuitorului din trecut

Referindu-se la introducerea unui prag valoric, avocatul puncteaza ca in spiritul hotararilor luate de Curtea Constitutionala, cum este si recenta decizie 392, este mai bine sa fie introdus un prag. ”Categoric, este bine ca, in ansamblu, Codul Penal sa revina la anumite intentii ale legiuitorului din trecut, intentii care au si fost materializate prin norme care s-au aflat in vigoare. La dezbaterea publica ce a avut loc la inceputul acestei luni, la Ministerul Justitiei, a initiativei de a se propune prag in Codul Penal pentru aceasta infractiune, am constatat destul de multe referiri la acel prag de 50.000 de euro din Legea 241/2005 privind evaziunea fiscala. Acel prag era de fapt o cauza de nepedepsire. Iar daca prejudiciul era sub 50.000 de euro si era achitat pana la un anume moment, era o cauza de nepedepsire totala. In dezbateri, referirile la acel exemplu au fost mai degraba in contextul discutiei despre cuantumul pragului. Aceasta discutie are insa doua componente: pe de o parte daca trebuie pus un prag sau nu, lucru pe care l-am lamurit anterior si, pe de alta parte, cat ar trebui sa fie pragul. Mai degraba la intrebarea aceasta s-a exemplificat destul de frecvent in acea dezbatere, cu trimitere la exemplul din legea evaziunii fiscale. Dar nu intamplator am vorbit la trecut despre acea prevedere, pentru ca nu a mai fost inclusa in forul legislativ in vigoare odata cu Legea 286 de intrare in vigoare a Noului Cod Penal, atunci cand au fost modificate si legile speciale. A mai fost un articol in trecut in Codul Penal - in 74, indice 1 – care, pentru o serie intreaga de infractiuni economice si nu numai, dar de dauna, prevedea cauza de nepedepsire sau reducere a pedepsei in functie de plata prejudiciului de catre inculpat. Era cu siguranta o conceptie a Codului Penal care, in esenta, in momentul intrarii in vigoare a Codului din 2014, s-a pastrat, desi acel 74 indice 1 din varianta anterioara a vechiului Cod nu a fost nici el preluat”, subliniaza Antoniu Obancia.

Astfel se observa ca au fost scazute pedepsele pentru infractiunile economice si s-a introdus posibilitatea medierii ca mijloc de a ajunge la impacarea partilor. Dupa intrarea in vigore a Codului Penal, in februarie 2014, cand parea, ca intentie, ca se trecuse intr-adevar de la un sistem represiv la un sistem preventiv, mergand si pe importanta recuperarii prejudiciului, a venit in scurt timp Ordonanta 18 care a reintrodus varianta consecintelor deosebit de grave pentru multe infractiuni de dauna, respectiv de serviciu sau de patrimoniu.

“Parea ca se rasturnase ceea ce s-a dorit practic ca filosofie de esenta a politicilor penale ale statului Roman. Asa ca pornind de la discutia pragului la abuz in serviciu, poate cu ocazia regandirii Codurilor, anuntata ca proiect de Ministerul Justitiei pentru sfarsitul acestei veri, vor debuta si o serie de dezbateri pe noile coduri reconfigurate, tinandu-se seama de toate adnotarile Curtii Constitutionale prin deciziile care au fost luate. Si poate se va reveni macar intr-o proportie mai substantiala decat avem in prezent in legea in vigoare, la accentul pe nepedepsire, conditionat de achitarea prejudiciului si la ideea unor praguri de prejudiciu pana la care, gradual, raspunderea sa fie inlaturata, in caz de plata a prejudiciului sau, dupa caz, sa atraga atenuari de pedeapsa”, declara penalistul ZRP.

Greu de configurat un prag care sa fie unanim sau macar rezonabil acceptat

Tema pragului valoric in cazul abuzului in serviciu starneste valuri in societatea din Romania, existand mai multe curente de opinii. Circula chiar petitii online in care ONG-urile militeaza pentru impunerea unui prag de 1 leu. Antoniu Obancia este de parere ca s-ar putea sa nu se ajunga niciodata la un acord pe acest subiect.

”Nu este exclus ca legea, daca va stabili un prag, sa fie din nou adnotata de Curtea Constitutionala, chiar pe motivul valorii acestuia. Dincolo de faptul ca s-ar putea crea disensiuni sociale, reflectate pana la urma in Parlament prin natura constitutionala a mandatului de reprezentare a legiuitorului, s-ar putea ca dificultatea sa fie atat de mare incat sa nu se ajunga, cel putin foarte curand, la un proiect cu un prag care sa fie unanim sau macar rezonabil acceptat ca fiind corespunzator. Poate ideea pragului ar trebui vazuta integrat in ansamblul regandirii Codurilor ca si conceptie de preventie in materie de infractiuni de dauna. Concept care ar trebui sa se regaseasca in multe alte infractiuni. Nu este vorba despre a scapa cineva, ci de a asigura o previzibilitate a raspunderii in cazul infractiunilor de dauna. Pana la urma au fost foarte multe voci in media care au aratat nemultumirea, desi cauzele se soldasera cu condamnari chiar destul de serioase, despre faptul ca pentru recuperarea prejudiciului justitia a fost ineficienta”, apreciaza avocatul.

Penalistul ZRP admite faptul ca trebuie sa se tina cont de rolul preventiv primordial al legii penale, al procesului penal, de exemplaritatea pedepsei. “Toate acestea trebuie cumva integrate intr-o distinctie majora care trebuie facuta intre infractiunile de prejudiciu (infractiunile economice sau de serviciu) si infractiunile de violenta. Pana la urma, ceea ce atenteaza mult mai accentuat si abrupt la siguranta cetateanului sunt aceste infractiuni de violenta. Suntem in multe situatii in care gasim exemple de pedeapsa pentru ucidere, omor din intentie, care este de 7 ani, in vreme ce avem pentru pretinse incalcari ale unor atributii de serviciu pedepse mai mari. Sigur, aceasta lupta anticoruptie la care asistam de mai multi ani face pana la urma parte din planul judiciar, care decurge din conventii internationale asumate de Romania, dar poate ca acest termen de lupta este nepotrivit. Intr-o democratie trebuie sa fie un climat normal si o mentalitate corespunzatoare normalitatii. Iata ca lupta a dat nastere exact la adnotarile aduse de Curtea Constitutionala, abuzul in serviciu fiind ‘nava amiral’ a rechizitoriilor din ultimii ani in cadrul luptei anticoruptie”, puncteaza Antoniu Obancia.

Antoniu Obancia are experienta de peste 17 ani in avocatura si s-a remarcat in ultimii ani printr-o pregatire profesionala de exceptie, abilitatea de a gestiona proiecte cu un grad sporit de complexitate, fiind implicat in unele din cele mai importante proiecte ale societatii Zamfirescu Racoti & Partners. Partener al firmei din 2013, Antoniu este specializat in domeniul dreptului penal si a contribuit semnificativ la dezvoltarea acestei practici pe care o coordoneaza in cadrul ZRP.

Zamfirescu Racoţi & Partners este acreditată ca una dintre cele mai importante societăţi de avocatură din România. ZRP oferă servicii de asistenţă juridică atât în sfera litigiilor şi a arbitrajului, cât şi în domeniul avocaturii de business şi al consultanţei fiscale, fiind recomandată de anuarele internaţionale de specialitate pentru performanţele sale în diverse arii de practică, precum: litigii, arbitraj, insolvenţă, drept financiar-bancar, drept societar / fuziuni şi achiziţii, dreptul muncii, energie şi resurse naturale, proprietate industrială, drepturi de autor, drept imobiliar, piaţa de capital, drept fiscal.
 
 

PNSA

 
 

ARTICOLE PE ACEEASI TEMA

ARTICOLE DE ACELASI AUTOR


 

Ascunde Reclama
 
 

POSTEAZA UN COMENTARIU


Nume *
Email (nu va fi publicat) *
Comentariu *
Cod de securitate*







* campuri obligatorii


Articol 101 / 4467
 

Ascunde Reclama
 
 
 
BREAKING NEWS
ESENTIAL
RTPR Allen & Overy a asistat ADM Capital la vânzarea Brikston. Ce avocați au făcut parte din echipa despre care clientul spune că are ”una dintre cele mai bune practici de M&A din țară”
Litigiile dintre bănci și clienți continuă. Ce case de avocați au fost apelate de instituțiile bancare în dosarele importante
În agricultură, interesul investitorilor este orientat în special către fermele specializate pe cultura plantelor și industriile procesatoare de materii prime. Elementele care fac un business agricol atractiv, explicate de Cristian Radu, Partener al Țuca Zbârcea & Asociații
Avocații NNDKP spun că se conturează o piață ‘secundară’ pentru NPL: o piață ‘retail’, de vânzare individuală, în funcție de profilul creanței și pachetului de garanții aferente. Alina Radu, Partener: Structura echipei ne permite să acordăm asistență în proiecte dificile care necesită găsirea unor soluții încă neîncercate pe piața românească
O noua firmă de avocatură, propulsată de avocați cu experiență. Ijdelea Mihăilescu are în portofoliu clienți de talie mare din mai multe industrii
IFLR 1000, ediția 2018: Nestor și Țuca sunt pe prima treaptă a podiumului. Birourile locale ale firmelor internaționale își întăresc poziția în ‘clubul’ celor mai bune case de avocați din România
Cele mai active firme de avocați implicate în fuziuni și achiziții în T1-T3 2017. Ce giganți cu prezență la București au intrat în Top 25 Thomson Reuters global, european și regional
Avocații ZRP, implicați în câteva tranzacții de credit sindicalizat, în derulare, în care asistă împrumutații. Elena Iacob, Partener: Finanțatorii și companiile au un apetit încă redus pentru credite noi
PeliFilip și Linklaters asistă Min. Finanțelor în emisiunea de euroobligațiuni în valoare de 1 mld E. Clifford Chance a asistat managerii tranzacției coordonate de la București. Ce avocați au fost implicați
Avocații Leroy și Asociații au asistat clienții în 10 finanțări complexe în ultimul an. Practica de Banking & Finance asigura 25% din veniturile firmei
Când apelează firmele la head-hunting în domeniul juridic. Criteriile în selecția posibililor candidați, explicate de Antonella Papp (expert internațional) și Monica Paisa (Staff Coordinator, TZA)
Trei firme de avocați apără proprietatea intelectuală pe lux în România
 
Citeste pe SeeNews Digital Network
  • BizBanker

  • BizLeader

      in curand...
  • SeeNews

    in curand...