ZRP
Tuca Zbarcea & Asociatii

Cum lucrează avocații ZRP implicați în arbitraje internaționale. Dr. Cosmin Vasile, Partener Coordonator și avocat de top în această practică, descrie etapele și contribuția echipei în astfel de proiecte: ”Chiar suntem ‘One move ahead’ si in materie de arbitraj”

31 Ianuarie 2018   |   Ștefania Enache

Partenerul ZRP a împărtășit publicației noastre câte ceva din experianța sa, vorbind despre modul în care abordează proiectele de arbitraj internațional și munca avocaților, explicând etapă cu etapă pașii urmați. De asemenea, a creionat profilul pe care ar trebui să-l aibă un profesionist în acest domeniu. La ora actuală, doar câteva firme de avocatură din România joacă în liga mare a arbitrajului internațional, ZRP fiind printre acestea.

Dr. Cosmin Vasile este coordonatorul Departamentului de Arbitraj al Zamfirescu Racoti & Partners, fiind implicat, în calitate de avocat si arbitru, în proceduri complexe de arbitraj international

 
 
Arbitrajul internațional este un domeniu dinamic, într-o continuă schimbare.Avocații implicați în această practică trebuie să fie permanent conectați la realitate, dacă vor să performeze.Rezistă numai aceia care înțeleg că succesul vine doar prin învățare continuă.”Specializarea înseamnă ani buni și nu se termină niciodată, indiferent în câte dosare ai lucrat, cât ai citit și prin câte etape de studii ai trecut. Dacă te oprești din a te pregăti, pierzi tot”, este de părere dr. Cosmin Vasile, Partener în cadrul firmei Zamfirescu Racoți & Partners (ZRP), un profesionist care are în spate o lungă experiență în arbitraj internațional și soluționare a disputelor.Avocatul ZRP este prezent pentru al doilea an consecutiv în prestigiosul Who’s Who Legal: Arbitration 2018, catalogul de referință al specialiștilor în arbitraj din peste 400 de firme de avocatură, prezente în 88 de jurisdicții. . . 


Activitatea  în arbitraj se bazează foarte mult pe echipă. Este vital ca fiecare dintre cei implicați într-un proiect de acest gen să își facă bine treaba, extrem de importantă fiind și sarcina celui care are rol de supervizor. De fapt, el este cel care pune „punctul pe i” și stabilește strategia de urmat.

Dr. Cosmin Vasile este unul dintre cei mai buni specialiști în arbitraj pe care îi are România, iar din experiența lui au toți de învățat. Partenerul ZRP a împărtășit publicației noastre câte ceva din experianța sa, vorbind despre modul în care abordează proiectele de arbitraj internațional și munca avocaților, explicând etapă cu etapă pașii urmați. De asemenea, a creionat profilul pe care ar trebui să-l aibă un profesionist în acest domeniu. La ora actuală, doar câteva firme de avocatură din România joacă în liga mare a arbitrajului internațional, ZRP fiind printre acestea.

Cum se coagulează echipa. Alegerea avocaților, după criterii de specializare și disponibilitate

Echipa este fundația pe care dr. Cosmin Vasile își construiește un dosar de arbitraj internațional. În firma ZRP, în care este Partener Coordonator, sunt în acest moment șapte avocați care lucrează în arbitraje internaționale, având o experiență consistentă în acest domeniu. Atunci când creionează echipa, dr. Cosmin Vasile spune că ține întotdeauna cont de faptul că trebuie să aibă alături un număr de avocați care au lucrat în dosare arbitrale și cunosc bine tot ceea ce presupune un astfel de proiect. ”Alegerea este făcută după criterii de specializare în practică și după disponibilitate”, spune Partenerul ZRP.

Chiar dacă în străinătate există avocați specializați strict pe arbitraj internațional, în România nu a fost implementat încă acest sistem. De altfel, dr. Cosmin Vasile nu crede în supra și unica specializare. “Trecerea timpului atrage o îngustare a viziunii, cunoștințelor și a capacității avocatului de a gestiona mandate. Cât timp noi, cu toții, am ajuns avocați de arbitraj dezvoltându-ne complementar din avocați de litigii, aș vrea ca și eu, și echipa mea, să ne ocupăm pe mai departe, pe lângă arbitraj, și de litigiile pe care le făceam înainte”, punctează avocatul. 

Într-o echipă de arbitraj internațional nu este obligatoriu să fie doar avocați specializați în acest domeniu. În funcție de nevoile existente într-un proiect este posibil să fie atrași și alți avocați care în mod normal nu activează în această practică, dar care pot avea un rol major pe anumite ”porțiuni” din dosar.

„În 2016-2017 am avut un mandat de ‘investment arbitration’. Dosarele de acest gen sunt cele mai voluminoase. În acest proiect se ridicau probleme de situație de fapt și aspecte necesar a fi lămurite care implicau și o anumită procedură de insolvență. În momentul respectiv, pe lângă avocații de arbitraj, au fost implicați încă cinci-șase avocați care aveau cunoștințele respective și al căror input a fost punctual pe acele probleme de fapt și de drept. Și lucrul acesta rămâne valabil întotdeauna pentru că, la un moment dat, poți avea constituită echipa de arbitraj, dar trebuie să cooperezi pe o problemă specifică în acel dosar cu un avocat dintr-o altă arie de practică. Astfel, dacă acel dosar derivă din privatizare, poate să fie un avocat de consultanță care face privatizare, dacă e o chestiune legată de energie, apelezi la  avocatul care a lucrat în proiectul respectiv în consultanță, sau în anumite litigii prealabile arbitrajului de energie șamd. De foarte multe ori apare nevoia de a implica în diverse dosare și alți avocați, pe lângă cei care fac în mod curent arbitraj. Echipa de bază este însă formată din oameni care știu arbitraj, au experiență în astfel de proiecte și stăpânesc foarte bine limba engleză”, arată dr. Cosmin Vasile.

Pe măsură ce lucrurile au evoluat și în avocatura din România, firmele au înțeles beneficiile specializărilor făcute în străinătate. În cazul ZRP, de exemplu, mai mulți avocați au urmat training-uri în străinătate. În plus, sunt permanent atenți pentru a vedea ce este nou în materie de pregătire în arbitraj internațional și se înscriu la cursurile respective. Pregătirea în cazul unui avocat din această practică nu se termină niciodată.

„Dacă cineva spune vreodată că a învățat tot ce se putea în materie de arbitraj, înseamnă că nu a înțeles nimic din arbitraj. Pregătirea nu are un punct final. Cu cât ajungi mai sus, cu atât îți dai seama că trebuie să înveți și mai mult. Trebuie să continui, să continui, să continui, ca să poți face față corespunzator urmatorului proiect. ZRP se diferențiază de celelalte firme prin experiență, știință de carte și pasiune. Chiar suntem One move ahead și în materie de arbitraj”, declară avocatul făcând aluzie la sloganul asociat brandului ZRP.

De ce sunt necesare consorțiile de avocați în arbitrajele internaționale

 
În dosarele de arbitraj internațional se întâlnesc de cele mai multe ori consorții de avocați, formate din experți români și experți străini. De ce nu pot ”duce” doar avocații români astfel de proiecte? Dr. Cosmin Vasile spune că nevoia de consorțiu se naște din dorința de a combina specialistul în arbitraj - care poate să fie o firmă internațională, cu mai multă experiență decât orice firmă românească - cu specialistul în Drept român: ”De regulă, clientul este cel care impune această formulă și cere o ofertă comună, dorește un consorțiu. Au fost licitații organizate de statul român în care caietul de sarcini impunea anumite condiții de calificare ce puteau fi îndeplinite doar de către un consorțiu”. Pe de altă parte, atrage atenția avocatul ZRP, o firmă de avocatură din România, dacă are experiența respectivă, poate să se implice de una singură într-un arbitraj comercial sau de investiții, ori se poate asocia într-un consorțiu cu o altă firmă locală.

”Interesant este că în arbitraj există numeroase situații în care arbitrii numiți de părți nu sunt licențiați în sistemul de drept substanțial aplicabil cazului, deci, în cazul nostru, dreptul roman. Și, cumva, există aceeași continuare logică, fiind și cazuri în care avocați români să fie implicați într-un arbitraj în care speța este supusă legii engleze, sau elvețiene, ori avocați elvețieni care să se implice singuri într-un arbitraj de Drept român. Nu este nimic ieșit din comun”, arată avocatul ZRP, care spune că eventualele semne de întrebare se rezolvă prin asistență juridică punctuală sau prin colaborarea cu un expert pe problema respectivă. ”Dacă aș avea mâine un arbitraj în care totul îmi este clar pe Drept francez și am doar câteva întrebări legate de această speță, pot apela un expert, un profesor francez. Îi pun acestuia întrebările, el îmi răspunde într-o opinie pe care o pot folosi și am rezolvat astfel problema respectivă. Sunt pârghii care te ajută să depășești dificultăți de acest tip. Dar soluția clasică este cea în care, dacă vorbim de aplicarea dreptului roman spre exemplu, în echipa respectivă obligatoriu trebuie să fie avocați români”, subliniază profesionistul firmei ZRP.

Ce rol au experții în dosarele de arbitraj

În dosarele de arbitraj internațional nu există regula de a apela doar la anumiți experți, părțile având libertatea de a apela la acel expert pe care îl consideră de ajutor. ”Experții sunt legitimati doar de cunoștințele impresionante ale acestora și de CV-ul si calificarile necesare. Mulți dintre ei sunt străini, dar nu pentru că s-a creionat o regulă în acest sens, ci datorită experienței pe care aceștia o au”, arată dr. Cosmin Vasile.
 
Spre exemplu, există experți care cuantifică valoarea pretențiilor în dosare din domeniul construcțiilor. ”Există un tip de expertiză numită time impact analysis care examinează derularea unui proiect de construcții și pot cuantifica  efectul si cauzele întârzierilor ce au cauzat decalarea calendarului. În momentul în care este vorba despre construcții, nimic nu te împiedică să folosești inginerul român, care poate să nici nu fie expert judiciar, dar în multe dosare sunt folosiți acești experți specializați strict pe nișa lor, care doar asta fac. Și dacă cheia dosarului este raspunsul la întrebarea cine a fost de vină pentru întârziere? ai nevoie de un time impact analysis și nu de o expertiză obișnuită, inapta sa deceleze exact aceasta imprejurare”, precizează avocatul.

Profesionistul ZRP spune că pretențiile invocate într-un dosar de arbitraj sunt calculate în funcție de mai mulți factori specifici fiecarui caz in parte. „De exemplu, dacă există pretenții într-un dosar care implică vânzarea unui teren, lucrurile sunt mai simple, pentru că în contract este trecută diferența de preț. Dacă sunt necesare alte calcule, poate fi cerută o expertiză contabilă sau financiară; alteori este nevoie de experți din domeniul respectiv - din construcții, din chimie etc - care să stabilească dacă există anumite costuri și să le comensureze. Dar altfel, din acest punct de vedere, nu este nicio diferență față de procesul civil obișnuit. La arbitraj, singurul hop este acela că trebuie să existe convenție arbitrală pentru a putea sa te adresezi tribunalului arbitral indicat de conventie. Reclamantul solicita cât socotește ca i se cuvine, administreaza probe, pârâtul se apără și tribunalul stabilește suma finală. E același model al procedurii, sau acelasi joc, privit in mare, in ansamblu”, subliniază avocatul.

Relația cu clientul. Informare și colaborare pemanentă

Atunci când primesc din partea unui client un mandat de arbitraj internațional, avocații pot avea pe parcursul derulării proiectului un contact permanent cu acesta. Există însă situații în care echipa primește la începutul dosarului toate datele de care are nevoie. Pe marginea acestor date, echipa stabilește strategia și pașii de urmat și informează clientul. În astfel de cazuri, este posibil ca până la finalul arbitrajului să nu mai existe între cele două părți decât contacte care vizează informarea. ”Dimpotrivă, există dosare în care, din cauza complexității situației care constituie disputa sau din cauza faptului că apar situații sau probe noi, propuse de partea adversă, relația cu clientul presupune o colaborare permanentă. Întâlniri, solicitări de documente, explicați, consultări, nu doar o dată, la început, ci de câte ori este nevoie. Totul depinde de complexitatea și de problemele pe care le ridică dosarul în cauză”, mai spune avocatul.

Echipa de arbitraj a ZRP lucrează in marea majoritate a proiectelor cu clienti din zona privată, dar au existat in portofoliul firmei și clienți controlați de stat. În ambele situații, colaborarea este foarte bună, spune dr. Cosmin Vasile.

Procedura de arbitraj. Audierile pot dura 21 de zile

Fiind un domeniu atât de complex, arbitrajul internațional nu se face „cu rețeta în față”. Într-un proiect în care nu intervin complicații, deplasarea la termen, de multe ori peste granițe, la audiere, se face o singură dată, in faza finala a arbitrajului. Înainte, există însă o conferință între părți, prin care se stabilește un calendar al arbitrajului. Această conferință se poate ține fie într-o întâlnire directă, fie printr-o discuție purtată prin telefon sau prin videoconferinta.

„Sunt cazuri în care se optează pentru întâlnire față în față. Chiar sunt arbitri care spun ‘vrem să ne cunoaștem, vrem să vă vedem și să vorbim’. Și atunci echipa se urcă în avion și, în cadrul întâlnirii, se discută calendarul respectiv. Este mai complicat când intervin astfel de cazuri, pentru că deplasarea consumă timp. Pentru o astfel de intalnire echipa pierde cel puțin două zile. Prin telefon, totul se face mult mai lejer, nu sunt costuri și nici un timp semnificativ dedicat. Dacă dosarul este complicat, dacă presupune o bifurcare a procedurii pentru că se invocă o lipsă de jurisdicție, atunci va exista un ‘hearing’ în prima etapă și un alt ”hearing’ în a doua etapă, după parcurgerea acestei bifurcări. Iar dacă este genul de dosar ‘monstru’ în care se dau hotărâri parțiale și există mai multe bifurcări și mai multe cereri, pot fi și două, trei, sau chiar mai multe audieri. Există și astfel de cazuri, dar sunt exceptia, mai rare. În mod obișnuit, un dosar are o audiere, respectiv două audieri, dacă se bifurcă în legătură cu o anumită problemă”, explică dr. Cosmin Vasile.

De menționat este și faptul că în arbitrajul internațional nu există practica deplasării unui singur avocat la audiere. Din cauza modului în care sunt pregătite dosarele și a volumului  imens de informație procesată este practic imposibil ca un singur om să acopere totul. Sunt situații în care merg la audiere doi-trei avocați, dar sunt și cazuri în care echipa include peste zece avocati. Fiecare dintre oamenii implicați este foarte important, având rolul său cheie în proiect.

Timpul unei audieri în arbitrajul internațional este consumat în proporție de 90% pentru audierea martorilor si a expertilor. Un “evidentiary hearing” are ca scop audierea tuturor martorilor și a experților cu privire la toate aspectele socotite relevante de parti si de tribunalul arbitral.

Audierile pot dura o săptămână sau două sau chiar mai mult: În zona anglo-saxonă, audierile se pot întinde, spre exemplu, pe parcursul a 21 de zile, cu pauză în week-end. Dacă fiecare dintre părți are 10-15 martori, doar audierea acestora durează zile întregi. Totul se derulează după niște reguli bine stabilite, fiecare parte poate adresa întrebări. Iar dezbaterea propriu-zisă, adică pledoaria avocaților într-o audiere de cinci zile, sau de două săptămâni, este de multe ori de numai ora sau doua la inceputul hearing-ului si ceva similar la sfarsit. ”Întrebările sunt puse de fiecare echipă de avocați celeilalte părți, dar și propriilor martori. E ca un joc de ping-pong. Într-o audiere, 90% din timp nu este dedicat pledoariei propriu-zise, ci audierii martorilor si expertilor”, explică Partenerul ZRP.

Momentele dificile ale arbitrajului. Săptămânile ”de foc”, cu multe nopți albe

Avocatul este de părere că cele mai dificile momente într-un dosar de arbitraj internațional intervin cu o săptămână sau două înainte de “submission” (nr. pregătirea documentelor). „Cu cât dosarul este mai complicat, experiența arată că mai mulți avocați au mai multe nopti albe. Sigur că un submission de 200 de pagini, sau de 300 de pagini, nu se pregătește într-o săptămână. Se pregătește într-o lună, două, uneori într-un trimestru sau mai mult. Dar oricât de clar ar fi totul, în săptămâna sau în săptămânile de dinainte de submission se precipită lucrurile.Totul trebuie aranjat, verificat de două-trei ori, pentru a fi gata în cele mai mici detalii. Aceste momente dificile pentru echipă nu au legătură doar cu submission-ul, ci si cu pregătirea tuturor documentelor. Este un efort uriaș, peste ce se poate imagina intuitiv: depuse toate actele submission-ului, traducerile tuturor anexelor, trimiterea în format electronic și după aceea așezate în cutii toate anexele care se transmit avocaților, fiecărui arbitru în parte, Curții șamd. Au existat cazuri în care am trimis și 60 de cutii”, amintește dr. Cosmin Vasile.

Dar avocatul spune că nu toate dosarele de arbitraj sunt la fel de complicate. “Chiar și în aceste cazuri de arbitraje sa le numim simple, atenția la detalii si volumul de munca sunt mult peste ceea ce presupune un dosar mediu în fata instantei de judecata. Modul în care sunt `răsucite` toate lucrurile ce pot avea importanță, sau cărora partea adversă încearcă să le dea importanță, fac arbitrajele atât de voluminoase și atât de consumatoare de timp pentru avocații implicați. Noi am avut submission în arbitraj de 30 de pagini, care se pot pregati lejer într-o săptămână. După ce ai toate datele necesare trebuie doar să te hotărăști cum aranjezi și creionezi totul. Dar am avut și un submission care a depășit 200 de pagini. O echipă întreagă a lucrat efectiv doar în acest proiect, asta însemnând cinci-șase oameni care scriau, alții care aveau rol doar de a uniformiza, de a monitoriza global, de a pune totul cap la cap. Au fost și peste două luni de muncă efectivă, cu  echipă de cinci-șase oameni, la un singur submission”, arată expertul.

Arbitrajul începe cu o cerere (request), care nu este obligatoriu să fie cererea completă, finală. „Ca să simplific, aș putea spune că un arbitraj presupune câte două `ture` pentru fiecare parte, în afară de partea introductivă, care nu este completă. Dacă există o bifurcare a procedurii, va fi și un alt submission, cel puțin. Bifurcarea poate să intervină atunci când se invocă incompetența tribunalului arbitral, de exemplu; nu ar avea nicio logică să se vadă la sfârșit, după ce se pierd doi ani și se cheltuie milioane de euro, că acesta nu avea competență. Este o chestie de pragmatism care urmează să fie introdusă și în regulile Curții de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României (unde dr. Cosmin Vasile este membru al Colegiului Director, N. R.). Pentru că în procedura civilă română în continuare nu există așa ceva”, punctează avocatul.

Mai departe, într-un arbitraj, nimic nu este ”bătut în cuie” in ceea ce priveste tipurile de cereri formulate de parti. Există proceduri semi-standardizate, ca denumiri, dar pot sa apara, sa fie necesare si altele. De exemplu, poate exista submission on costs în care sunt evaluate cheltuielile, iar aici pot exista sau nu comentarii. După, pot fi introduse cereri de production of documents, prin care partea adversă să fie obligată să depună anumite înscrisuri.

Onorariile avocaților din arbitraj internațional. Apreciera corectă a volumului de activitate, esențială


Formula clasică de calculare a onorariilor avocaților într-un arbitraj internațional este cea bazată pe rate orare. “Fiind atât de complicat, ca tip de proiect, este foarte greu, sau chiar imposibil ca cineva, oricât ar fi de bun cunoscător al proiectului respectiv și de experimentat în arbitraj, să anticipeze exact volumul de muncă. Formula bazată pe rate orare este cea mai folosită, corectă atat pentru avocați cat si pentru client”, explică dr. Cosmin Vasile.

În funcție de proiect și de negocierile purtate cu clientul poate exista și un onorariu de succes. ”Dacă sunt de recuperat sume mari, succesul poate fi astfel recompensat, dacă există o poziție a pârâtului care vrea să fie exonerat de o parte a plății, de asemenea succesul poate să dubleze onorariul fix sau orar pentru etapa respectivă”, mai spune avocatul ZRP.

Din cauza constrângerilor financiare care afectează foarte multe domenii, și în dosarele de arbitraj internațional pot apărea astfel de situații, care obligă uneori la limitări ale onorariilor în funcție de durată sau etape și, alteori, obligă chiar la convenirea unor onorarii fixe. ”În cazul onorariilor fixe, totul  depinde de experiența și înțelepciunea avocatului care își asumă o asemenea răspundere. Nimeni nu va putea spune cu precizie câte ore va lucra într-un dosar de arbitraj. Însă, atunci când ai toate datele, poți aprecia volumul de activitate cu o marjă oarecare. Dacă am toate datele înainte să înceapă arbitrajul, eu zic că pot estima, cu o marjă de cca. 500 de ore, care este volumul de lucru într-un dosar. Și 500 de ore la un total de 2.000-3.000 de ore înseamnă o marjă de eroare de 20%, care nu e un capăt de lume atunci când trebuie să iei decizia de a accepta sau nu un proiect de o asemenea amploare. Dar dacă evaluarea nu este corectă și se estimează un onorariu bazat pe ideea că se va lucra în acel dosar 1.500 de ore, iar în realitate acesta acoperă 4.000 de ore, probabil că avocatul respectiv va trebui sa dea multiple explicații partenerilor săi”, adaugă expertul ZRP.

Profilul unui bun avocat în arbitraje


Dr. Cosmin Vasile este de părere că un avocat bun de arbitraj este un litigator care migrează spre arbitraj si care capătă și această specializare. ”Trebuie menționat că arbitrajul este în esență un litigiu. Cei mai multi avocati pe care îi cunosc, și din România și din străinătate, au acest profil. Însă există numeroase exemple de avocați de arbitraj care sunt, la bază, avocați de tranzacții. Deci nu este obligatoriu ca doar litigatorii să facă un astfel de pas. La noi în firmă avem avocati de litigii care s-au specializat și în arbitraj. Specializarea înseamnă ani buni și nu se termină niciodată, indiferent în câte dosare ai lucrat, cât ai citit și prin câte etape de studii ai trecut. Să nu uităm că în străinătate sunt doctorate în arbitraj. Dacă se oprește din a studia o perioadă mai lungă, de trei ani, să zicem, chiar dacă este avocatul perfect, care coordonează cinci arbitraje pe an, are doctorat în arbitraj și încă două-trei patalamale, anuleaza ce a construit, poate, in 15 ani. Nu mai ai ce face cu el”, atrage atenția Partenerul ZRP.

Un bun profesionist trebuie să fie informat la zi cu tot ceeea ce înseamnă practica în materie de arbitraj. “Pe de altă parte, regulile ICC s-au modificat în 2012, după care a apărut o modificare de mai mic impact in 2017. Din acest punct de vedere, dacă ai avut 20 de arbitraje ICC, nimeni nu va putea spune, în cazul în care ai luat o pauză de 10 ani și vrei să te întorci, că nu mai cunoști procedura. Însă, la câte evoluții există într-un interval de două luni, nu de câțiva ani, vis-a-vis de practica din jurisdicțiile relevante acum, unde se nasc curente doctrinare, reîntoarcerea este dificilă. Este genul de lume cu o dinamică spectaculoasă, în fiecare zi apare ceva nou. Nu am niciun dubiu că avocatul care a făcut 20 de arbitraje ICC până în anul 2000 s-ar putea descurca onorabil dacă va intra  într-un dosar nou. Dar va exista o gaură acolo, un volum de informatie lipsa, care poate costa”, mai spune dr. Cosmin Vasile.

Despre profesioniștii români

În România există avocați în cadrul firmelor din București care se ridică fără nicio problemă la nivelul experților în arbitraj din străinătate. “Sunt avocați și firme care au o practică și o expunere constantă, semnificativă, în materie de arbitraj. Faptul că în GAR 100 - un top 100 la nivel mondial, în care sunt folosite aceleași criterii pentru toate firmele - sunt și trei case de avocați din România, arată că suntem în rândul lumii bune. Altfel, nu eram acolo”, nuanțează Partenerul ZRP.

Dr. Cosmin Vasile spune că nu a fost niciodată privit necorespunzător pentru că este român, în arbitrajele internaționale cu mize mari, în care participau firme de top la nivel global. ”Am avut această discuție și cu alți colegi. Este o piață globală în care ceea ce contează sunt cunoștințele, argumentele, modul cum le folosești. Sub nicio formă românii nu sunt din liga a doua. Că la capitolul experiență sunt unele firme internaționale care au 70 de arbitraje pe an și altele care au doar cinci, sau zece, asta este altceva. Dar firma cu 70 de arbitraje are peste două sute de avocați care fac numai arbitraj, în 10 sau 15 birouri la nivel mondial. Însă, dacă ne întorcem la ceea ce face fiecare individ, se poate vedea că nu e atât de mare diferența între avocații X de la București și Y de la Paris sau Londra. Evident, cel din București nu va fi niciodată un reper la nivel mondial, pentru simplul motiv că nu va avea niciodată expunerea aceluia în astfel de proiecte, nu poate fi coordonatorul practicii globale de arbitraj, care are în derulare 70 de dosare”, explică profesionistul.

Cum se aleg arbitrii. Misiunea lor nu este aceea de avocați ai părților

Într-un dosar de arbitraj poate fi un singur arbitru, sau pot fi trei. Altă variantă nu există pentru că într-un număr par aceștia ar putea să nu se înțeleagă. Arbitrul unic, cel desemnat de autoritatea de nominare, de Curte, se alege de cele mai multe ori din rațiuni de costuri. Dar soluția cel mai des folosită, preferată în toată lumea, este cea cu trei arbitri, chiar dacă implică și costuri mai mari. Regula ”sfântă” este că fiecare parte își numește arbitrul și fie cei doi se înțeleg și aleg un supra-arbitru, fie autoritatea, Curtea, numește acest supra-arbitru.

Dr. Cosmin Vasile atrage atenția că misiunea arbitrului nu este aceea de avocat sau de reprezentant al părții care l-a ales. Faptul că a fost numit arbitru sub nicio formă nu înseamnă că este pus acolo pentru a ajuta una dintre parți. ”S-a discutat și se discută despre neutralitatea sau modul în care arbitrul propus de parte își îndeplinește misiunea. Este obiectiv, sau există o tendință de părtinire (din varii motive: subiectivism, subconștient sau o intenție calificată și directă - `eu sunt aici și nu se poate să nu fie admisă acțiunea părții care m-a numit pe mine`)? Daca arbitrul este o persoană care se respectă pe el și pune mai presus de toate statutul său profesional, reputația, probitatea, lucrurile sunt în ordine. Cât timp părțile apelează la arbitri cu experiență, respectați în mediul profesional și care se respectă pe ei înșiși, această latură nu poate să se manifeste într-un mod  nefiresc. Concluzia cea mai importantă este că arbitrajul este un sistem viabil, printre altele, si pentru ca arbitri in care partile au incredere sa le acorde aceasta misiune inteleg exact rolul si obligatiile ce le revin”, conchide avocatul.

Cosmin Vasile, ”o personalitate marcantă în domeniul arbitrajului”

Av. Dr. Cosmin Vasile, partener coordonator al societății de avocatură Zamfirescu Racoţi & Partners și arbitru în cadrul Curții de Arbitraj Comercial Internaţional de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a României, este prezent pentru al doilea an consecutiv în prestigiosul Who’ s Who Legal:  Arbitration 2018, catalogul de referință al specialiștilor în arbitraj din peste 400 de firme de avocatură, din 88 de jurisdicții. 

Recomandat atât de clienți, cât și de profesioniștii în arbitraj intervievați de analiștii Who’s Who Legal, dr. Cosmin Vasile este descris drept ”o personalitate marcantă în domeniul arbitrajului, ce impresionează prin capacitatea de a identifica cea mai bună strategie și de a o implementa în cel mai scurt timp”. 

Dr. Cosmin Vasile este coordonatorul Departamentului de Arbitraj al Zamfirescu Racoți & Partners, fiind implicat, în calitate de avocat și arbitru, în proceduri complexe de arbitraj internațional, ținute sub auspiciile ICC, LCIA, CAM, SCC, VIAC, UNCITRAL, ICSID și CICA. Începând cu anul 2017, el este Reprezentantul Regional al ICC YAF pentru Europa și Rusia pentru perioada 2017-2019. Mandatul său, în această calitate, este acela de a promova și dezvolta rețeaua dinamică globală de tineri arbitri talentați, din regiunile pe care le supervizează. Conferențiază în mod regulat și publică pe teme legate de arbitraj; este editorul newsletter-ului Comitetului de Mediere al Uniunii Internaționale a Barourilor (IBA), precum și membru al Comisiei de Soluționare a Disputelor, ce funcționează în cadrul International Bar Association.

Zamfirescu Racoţi & Partners (ZRP) este acreditată ca una dintre cele mai importante societăţi de avocatură din România, oferind servicii de asistenţă juridică atât în sfera litigiilor şi a arbitrajului, cât şi în domeniul avocaturii de business şi al consultanţei fiscale.
 
 

PNSA

 
 

ARTICOLE PE ACEEASI TEMA

ARTICOLE DE ACELASI AUTOR


 

Ascunde Reclama
 
 

POSTEAZA UN COMENTARIU


Nume *
Email (nu va fi publicat) *
Comentariu *
Cod de securitate*







* campuri obligatorii


Articol 55 / 4577
 

Ascunde Reclama
 
 
 
BREAKING NEWS
ESENTIAL
LegiTeam: Voicu & Filipescu is looking for lawyers
Promovare în echipa de banking & finance a Schoenherr. Adina Damaschin devine counsel
Cei mai buni avocați de fuziuni și achiziții din România. Clasamentul Chambers Global 2018
CMS a consiliat consorțiul Raiffeisen Bank S.A. - Swiss Capital S.A. în oferta publică și listarea la bursă a companiei Purcari Wineries PLC
RTPR Allen & Overy a asistat Purcari Wineries în legătură cu Oferta Publică Inițială
PNSA a asistat Unirii View în obținerea unei finanțări de 23 mil. €. Banii merg în dezvoltarea clădirii de 19 etaje
Hategan Attorneys obține în instanță o victorie importantă pentru industria de energie regenerabilă
Stratulat Albulescu își consolidează echipa de Banking & Finance prin cooptarea lui Costin Teodorovici ca Partener
Avocații Mușat & Asociații spun că piața avocaturii de business va suferi schimbări majore în următorii ani, legate în principal de evoluția tehnicii, a dreptului, dar și a nevoilor curente ale clienților. Firma a creat un cadru de cooperare directă la nivel global cu compania Facebook și mizează pe o creștere cu cel puțin 10-15% a volumului activității, anul acesta
Niculeasa Law Firm obține pentru General Leasing anularea măsurilor asiguratorii în cuantum de cca. 42 mil. lei, dispuse de Direcția Regională Antifraudă Fiscală
Mușat & Asociații, NNDKP și ZRP, pe lista scurtă a premianților MIP în domeniul proprietății intelectuale
Cum vede un Leading Lawyer pentru practica de White-Collar Crime evoluția pieței în 2018. Mihai Mareș, Managing Partner Mareș Danilescu Mareș: Piața avocaturii de penal-comercial va continua să crească. Corporațiile și firmele străine care fac business în România sunt tot mai atente la procesele de respectare si aplicare a cerințelor legale
 
Citeste pe SeeNews Digital Network
  • BizBanker

  • BizLeader

      in curand...
  • SeeNews

    in curand...