ZF: avocaţii de la Ţuca Zbârcea şi Asociaţii au încasat anul trecut 22,4 mil. euro şi au făcut un profit record: 16,4 mil. euro

Ţuca Zbârcea şi Asociaţii, cea mai mare casă de avocatură de afaceri după veniturile înregistrate în ultimii ani, a înregistrat anul trecut încasări de 94,6 milioane de lei (22,4 milioane de euro), în scădere cu 1,3% faţă de anul precedent, scrie Ziarul Financiar în ediţia de azi. 

Firma condusă de avocaţii Florentin Ţuca, 41 de ani, si Gabriel Zbârcea, 38 de ani, a avut anul trecut venituri mai mici din onorarii de succes faţă de 2009, când au fost închise o serie de arbitraje internaţionale, dar şi-a îmbunătăţit randamentul în ceea ce priveşte numărul de ore lucrate şi a mai bifat pe lista de clienţi companii precum Rompetrol, Ţiriac Holdings sau Gabriel Resources, care au făcut ca diferenţa de încasări sa fie de doar 300.000 de euro. . .

“Noi în fiecare an ne-am propus o “creştere zero”, cu atât mai mult după 2009, care a fost pentru noi un an excepţional, în care am avut onorarii de succes importante. Anul trecut am reuşit să ne menţinem veniturile prin atragerea unor clienţi importanţi, precum Gabriel Resources cu proiectul Roşia Montană, Rompetrol sau operaţiuni din grupul Ţiriac.  În plus, am lucrat în continuare pentru Erste-BCR, OMV Petrom sau grupul ceh CEZ, care a continuat să aibă proiecte în zona de energie”, spune Gabriel Zbârcea, unul dintre cei doi managing parteneri ai firmei.

Articolul integral in ediţia print a Ziarului Financiar.

Ţuca Zbârcea, firma făcută de la zero în 2006 şi care a ajuns numărul unu în trei ani, şi-a îmbunătăţit anul trecut şi profitabilitatea, astfel că dacă în perioada 2006-2009 marja firmei era de aproximativ 60%, anul trecut a ajuns la 73%, în condiţiile în care profitul a ajuns la un nivel record pentru piaţa locală a avocaturii, de 16,4 mil. euro.

Cu alte cuvinte, cei 15 parteneri equity ai Ţuca Zbârcea şi Asociaţii au finalizat anul trecut cu un profit mediu de 1,1 milioane de euro, suma fiind mai mare pentru partenerii principali (Ţuca şi Zbârcea) şi grupul de parteneri fondatori şi mai mică în rândul asociaţilor numiţi mai recent. În toamna anului trecut firma a făcut un nou val de promovări, şase avocaţi devenind parteneri, dar statutul acestora este în prezent cel de parteneriat salariat, astfel că nu participă la “împărţirea” profitului.

“Până în 2009 am avut creşteri mari în ceea ce priveşte cifra de afaceri, de 70%, pe fondul dublării echipei de avocaţi. Am continuat să angajăm şi anul trecut şi în acest an, astfel că avem o echipă de aproximativ 90 de avocaţi. În momentul de faţă mai avem poziţii libere pe employment (dreptul muncii), litigii şi energie, plus insolvenţă”, spune Ţuca.

Salariul de intrare în cadrul firmei pentru avocaţii stagiari este în jur de 1.000 de euro, în timp ce avocaţii cu ceva experienţă pot ajunge la sume de doua-trei ori mai mari.

Aceste salarii, mult peste media economiei, pot fi oferite ca urmare a onorariilor ridicate în rândul firmelor de top de pe piaţa de profil.

Avocaţii în general au mai redus în ultimii doi ani din tarife, dar să lucrezi cu o firmă din top 10 este în continuare scump pentru cele mai multe companii locale, în condiţiile în care antreprenorii români nu sunt obişnuiţi cu onorariile de pe pieţele vestice.

“Ţinând cont că anul trecut valoarea onorariilor de succes a fost mai mică, am avut un randament mai bun între orele facturate şi cele state. Nu putem spune că am redus onorariile. Sunt proiecte în care trebuie să fii mai flexibil. Am vrut să avem anumite dosare pentru a ne întregi portofoliul, de aceea au fost cazuri în care am redus uşor tarifele. Onorariile medii sunt în prezent între 150 şi 300 de euro pe ora”, afirmă Zbârcea.

Pentru multe firme de avocatură cel mai important client este statul şi instituţiile publice, valoarea contractelor de servicii juridice în ultimii ani ridicându-se la câteva zeci de milioane de euro.

“Anul trecut ponderea încasărilor de la instituţii publice a scăzut sub 5% din totalul veniturilor noastre. Nu avem dosare cu AVAS sau cu Ministerul Finanţelor. Lucrăm la proiectul cu Electra si Hidroenergetica şi la un proiect al Ministerului Justiţiei, finanţat de Banca Mondială, pentru analiza impactului implementării noilor coduri în România, proiect început în august 2010 şi care ar trebui finalizat în luna aprilie, dar care probabil se va extinde”, afirmă Ţuca, în timp ce Gabriel Zbârcea precizează că “se păstrează proporţia, în sensul că 20% din clienţi aduc 80% din venituri şi invers”.

Casa de avocatură Ţuca Zbârcea & Asociaţii a făcut parte alături de Louis Berger, Credinvest International Corporate Finance din consorţiul de consultanţi care a asistat statul în contractul cu Vinci (Franţa) – Aktor (Grecia) privind autostrada Comarnic – Braşov. Valoarea contractului de consultanţă a fost de 4 milioane de euro, însă proiectul autostrăzii a eşuat şi nici până acum nu se ştie de ce nu s-a făcut acest proiect, din cauza statului reprezentat la acea vreme de ministrul Berceanu sau pentru că străinii nu au reuşit să facă rost de bani. Vinci – Aktor a denunţat unilateral contractul, de aproape 2 mld. euro, fără să plătească penalizări.

Ţuca este şi avocatul  preşedintelui în câteva procese. De asemenea Ţuca a reprezentat statul român la tribunalul ICSID de la Washington, în dosarul prin care firma EDF acuza guvernul Năstase că nu le-a protejat investiţiile. Dosarul, cu pretenţii de zeci de milioane de euro în spate, a fost câştigat de partea română.

Piaţa avocaturii este una dinamică, în care avocaţii deseori simt nevoia să migreze, fie pentru a-şi fonda o afacere proprie, fie pentru a se alătura unei firme mai mari. În ultimii zece ani peisajul s-a diversificat enorm, astfel că dacă la începutul anilor 2000 nume precum Nestor, Muşat, Popovici, Stoica şi Zamfirescu făceau legea în piaţă, acum valul avocaţilor tineri a venit puternic din spate, iar numărul caselor de avocatură care pot lua dosare complexe a crescut la 15 – 30 de firme, care de altfel îşi împart şi “grosul” încasărilor pe o piaţă cu un rulaj anual estimat la circa 200 mil. euro.

“Este posibil ca piaţa să se divizeze şi mai mult. Cred că se simte un apetit tot mai mare pentru fondarea unor firme cu un profil asemănător nouă.”, apreciază Ţuca.

Cele mai multe firme de avocatură au trecut testul crizei, chiar dacă asta a însemnat să se reorienteze spre fuziuni şi achiziţii şi real estate spre litigii şi energie, astfel că, exceptând retragerea spaniolilor de la Garrigues, restul firmelor sunt încă pe piaţă şi continuă să facă bani.

La ce sumă va ajunge Ţuca Zbârcea & Asociaţii în 2011? “Am bugetat o creştere zero şi în acest an. La o cifră de afaceri de nivelul acesta ar fi un optimism exagerat să bugetăm o creştere, deşi începutul de an este mai bun ca 2010”, a conchis Ţuca.

Articolul integral in ediţia print a Ziarului Financiar.