ZRP
Tuca Zbarcea & Asociatii

ANALIZĂ | Profesor universitar Dan Armeanu: Comisia Europeană şi FMI confirmă performanţele economiei româneşti

07 Mai 2018   |   Mediafax

În Romania, consumul are o pondere de aproximativ 77-78% iar formarea brută de capital are o pondere de aproximativ 22%.

 
 
Ultimele analize ale economiei româneşti realizate de CE şi FMI pun în evidenţă faptul că Romania are o foarte bună stabilitate macroeconomică şi nu este ameninţată de nicio criză, se arată într-o analiză a prof. univ. Dan Armeanu, de la Facultatea de Finanţe, Bănci, din cadrul ASE Bucureşti.

"Care sunt principalele coordonate macroeconomice care arată soliditatea economiei românesti?
În primul rand, creşterea economică în 2017 a fost una dintre cele mai mari din UE, a fost cea mai mare din ultimii zece ani inregistrata de tara noastra si a fost de 2,8 ori mai mare decat media inregistrata in zona euro si in UE. In anul 2017, s-a atins maximul ultimilor zece ani atat in UE cat si in Romania, fiind maximul unui ciclu economic. Din 2018 ratele de crestere economica vor incetini insa se vor situa in continuare la valori semnificative. Conform raportului CE, cresterea economica in 2018 va fi de 4,5% si “va ramane robusta”. Mai mult, conform raportului "World Economic Outlook", FMI a revizuit in crestere, de la 4,4% la 5,1%, estimarile privind evolutia economiei romanesti in acest an. Conform acestui document referitor la perspectivele economiei globale, Romania va inregistra a doua cea mai mare crestere economica din UE dupa Malta", arată prof. univ. Dan Armeanu.


Sursa citată precizează că modelul european de creştere economică este considerat ca fiind sustenabil şi presupune o structură în care consumul are o pondere medie de aproximativ 76-77% iar formarea brută de capital fix de aproximativ 19-20%. În Romania, consumul are o pondere de aproximativ 77-78% iar formarea brută de capital are o pondere de aproximativ 22%.

"Deci, România se situează din punct de vedere al structurii creşterii economice în media modelului european. Din punct de vedere al dinamicii, in perioada 2014-2017 cresterea anuala a consumului s-a situat intre 4,7% si 10,1% iar ritmul de crestere a inregistrat de la un an la altul salturi de maxim 2,5 pp (in 2015 fata de 2014 a crescut cu 1,2 pp, in 2016 fata de 2015 cu 1,7 pp, in 2017 fata de 2016 cu 2,5 pp). Deci evolutia consumului a fost una progresiva, sustenabila, fara sa inregistreze derapaje semnificative iar, conform estimarilor CE, in acest an ritmul de crestere a consumului scade cu 5,2 pp fata de 2017.
Mai mult, ritmul mediu de crestere a consumului in perioada 2014-2018 este de 6,64%, fiind la aproximativ jumatate fata de cel din perioada pre-criza (2006-2007, 13,2%) cand consumul era exuberant.
Formarea bruta de capital fix si-a revenit, inregistrand o crestere substantiala in 2017, de 4,7%, dupa un declin de 2% in 2016 iar conform estimarilor CE in urmatorii doi ani cresterea investitiilor va fi semnificativa si se va situa in jurul cifrei de 7%.

In al doilea rand, perspectivele de crestere a economiei pe termen lung, reflectate in evolutia PIB potential sunt cu mult peste media europeana, fiind printre cele mai bune din UE. Rata de crestere a PIB potential a fost in 2017 (de 4,1% conform CE) dubla fata de media UE si media zonei euro. Mai mult, in 2018 rata de crestere a PIB potential creste la 4,3%, fiind cu mult peste cea inregistrata de Cehia (3,1%), Polonia (3,6%), Ungaria (3,2%), Franta (1,2%), Austria (2%), Germania (1,9%) sau media UE (1,7%).

In al treilea rand, excesul de cerere care arata gradul de incalzire a economiei si poate fi evaluat prin output-gap PIB se afla in limita de sustenabilitate de 1,5-2% utilizata de bancile centrale in politica monetara. In 2018, output gap-ul este evaluat de CE la o valoare de 1,4% din PIB-ul potential iar in 2019 la 1,1%, sub nivelul inregistrat de multe tari europene ca: Cehia (1,2% si 1,4%), Croatia (2,3% si 3,1%), Ungaria (2,4% si 2,3%), Polonia (1,5% si 1,5%), Olanda (1,1% si 1,8%), Lituania (2,7% si 2,2%), Letonia (2,1% si 2%), Cipru (2,3% si 3,3%), Spania (1,4% si 2,3%), Estonia (2,9% si 2,8%). Astfel, daca am lua in considerare opiniile conform carora economia romaneasca este supraincalzita, atunci aproape jumatate din UE este supraincalzita. Dar, tinand cont de estimarile unor institutii credibile, precum CE sau FMI atunci toate aceste ingrijorari privind incalzirea economiei sunt nejustificate.

In al patrulea rand, datoria publica, care exprima si sustenabilitatea politicilor publice, a scazut ca pondere in PIB in 2017 la 35% de la 37,4% in 2016, fiind la minimul ultimilor patru ani, a cincea cea mai scazuta datorie din UE, si la mai putin de jumatate din media europeana (82,5%). De asemenea, estimarile CE in ultimul raport au fost substantial rectificate fata de precedentul raport, de la valoarea de 39,1% la 35,3% in 2018 si de la 40,5% la 36,4% in 2019.

In al cincilea rand, rata somajului in 2017 a fost de 4,9%, fiind la minimul istoric al ultimilor 20 de ani, la aproape jumatate din media zonei euro (9,1%) si cu mult sub media UE (7,6%). De asemenea, estimarile CE arata ca economia romaneasca creeaza locuri de munca iar rata somajului scade in 2018 la 4,5% iar in 2019 la 4,4%.

In al saselea rand, rata ocuparii fortei de munca pentru persoanele cu varsta cuprinsa intre 20 si 64 de ani a crescut in 2017 cu 2,5 pp fata de 2016, Romania inregistrand a patra cea mai mare crestere din UE. De asemenea, nivelul ratei ocuparii fortei de munca de 68,8% din 2017 a fost cel mai mare nivel din ultimii 17 ani. Mai mult, in 2018, in ritmul actual de crestere a economiei, Romania va atinge tinta de 70% rata de ocupare a fortei de munca", se arată în analiza Prof univ. Dan Armeanu.

Acesta precizează că România, în 2017, a trecut pentru prima dată de borna de 60% a PIB/locuitor exprimat în PPS faţă de media UE.

"Deficitul bugetar este in limita de sustenabilitate calculata pentru economia romaneasca iar CE si-a revizuit in scadere estimarile pentru anul 2018 cu 0,5 pp iar in 2019 cu 0,3pp. Deficitul de cont curent, chiar daca a crescut, se afla in limita admisa pentru economia romaneasca si este in totalitate acoperit din surse calitative. Mai mult, reprezentantul CE (şeful Direcţiei Generale pentru Afaceri Economice şi Financiare a Comisiei Europene) recunoaste ca pentru o ţară cu nivelul de dezvoltare ca al României nivelul acestui indicator nu este preocupant. Din punct de vedere al inflatiei, saltul semnificativ in Romania a început în luna iulie 2017 atunci cand inflaţia a accelerat la 1,42% de la 0,85% în iunie, ca urmare a majorării tarifelor energiei electrice cu 6,8%. O nouă majorare a preţului energiei electrice a avut loc în octombrie 2017 (+6,9%) fata de septembrie, simultan cu creşterea preţurilor combustibililor (+3,5%) fata de septembrie 2017. Astfel, în 2017, cei mai importanti factori ai accelerării inflaţiei până la 3,32% au fost majorarea tarifelor energiei electrice (+12,18%) si creşterea preţului combustibililor (+5,85%). Cauzele majorărilor de preţuri in 2017 si in primul trimestru din 2018 nu tin de politicile guvernamentale sau monetare ci au fost, în principal, de natură externă: creşterea preţului barilului de petrol pe pieţele internaţionale in martie 2018 fata de martie 2017 cu 33% (in ianuarie 2018 fata de ianuarie 2017 cu 24% iar in decembrie 2017 fata de decembrie 2016 cu 17,7%), cresterea preţului combustibililor în martie 2018 faţă de decembrie 2017 cu 2,24% si cresterea pretului gazelor naturale, în aceeasi perioadă, cu 5,69%. Dar, tinand cont de faptul ca in primul trimestru al anului 2017, IPC (indicele preturilor constante) avea o valoare in jurul lui zero, atunci avem un puternic efect de baza iar inflatia lunara are mai mult un caracter statistic. Astfel, pentru populatie e important cu cat au crescut preturile in perioada actuala fata de decembrie 2017 iar preturile pe baza IPC fata de decembrie 2017 au crescut cu doar 1,37%".

"In martie 2018 fata de martie 2017, inflatia s-a dublat in UE, zona euro, Cehia, Germania, Ungaria si a crescut cu mai mult de doua ori in Danemarca, Estonia, Spania, Croatia, Italia, Cipru, Letonia, Lituania, Luxemburg, Olanda, Polonia, Romania, Slovenia, Slovacia, Anglia. In Romania, in martie 2018, inflatia a fost de 1,9%, cu 0,3 pp mai mare decat media UE. Mai mult, in martie 2018, in opt tari din UE inflatia a fost mai mare sau egala cu cea din Romania: Belgia 1,9%, Cehia 2,2%, Lituania 3,7%, Estonia 3,7%, Ungaria 2,2%, Austria 2,2%, Letonia 2,6%, Suedia 1,9%. Ţinând cont de faptul că 70-80% din schimburile comerciale sunt cu UE şi luând în considerare şi deprecierea cursului, atunci rezultă si o contribuţie însemnată a preţurilor de import asupra inflaţiei. In concluzie, in 2018 si 2019, cu un model echilibrat de crestere economica asemanator cu cel european, cu o crestere economica medie anuala de 4,2% (una dintre cele mai mari din UE), cu o crestere medie anuala a consumului privat de 4,55%, cu un salt in ritmul mediu de crestere a investitiilor la 7,15%, cu o rata de crestere a PIB potential dubla fata de media UE, cu un output gap, deficit bugetar si deficit de cont curent aflate sub limitele de sustenabilitate, cu o inflatie in scadere spre sfarsitul anului, cu o pondere a datoriei publice in PIB aflata la mai putin de jumatate din media UE, cu o rata a somajului ce a ajuns la minimul istoric al ultimilor 20 de ani, Romania se situeaza printre tarile din UE cu cea mai buna pozitie macroeconomica si nu este amenintata de nicio criza", se mai arată în analiză.
 
 

PNSA

 
 

ARTICOLE PE ACEEASI TEMA

ARTICOLE DE ACELASI AUTOR


 

Ascunde Reclama
 
 

POSTEAZA UN COMENTARIU


Nume *
Email (nu va fi publicat) *
Comentariu *
Cod de securitate*







* campuri obligatorii


Articol 679 / 9091
 

Ascunde Reclama
 
 
 
BREAKING NEWS
ESENTIAL
VIDEO | CMS Expert View: Warranty and Indemnity Insurance. Beneficiile asigurării pentru garanții și indemnificări, explicate de echipa de avocați și consultanți specializați ai CMS Romania
CMS Expert View: VIDEO | Dreptul Energiei – între boom tehnologic și nevoia de legislație modernă. O discuție cu Varinia Radu, Partener, coordonatorul practicii de petrol și gaze pe Europa Centrală și de Est al CMS
LegiTeam: Maravela & Asociaţii is looking for a German speaking lawyer
EXCLUSIV BizLawyer: Partenerul Ciprian Glodeanu se desprinde din echipa Wolf Theiss. O nouă firmă cu 3-4 parteneri și 10 avocați, la orizont
VIDEO | CMS: THIS IS US! Rezultate excepționale în ultimii 4 ani, creștere axată strategic pe dezvoltarea unor arii de practică și recrutarea tinerilor talentați. Gabriel Sidere, Managing Partner CMS Romania: “Oamenii sunt în centrul construcției noastre”
CMS Expert View: VIDEO | Companiile au accelerat măsurile pentru implementarea GDPR, dar încă pot apărea probleme generate de prelucrarea datelor. Aspectele sensibile, analizate de avocații CMS Romania
Cum sunt selectați stagiarii care vor să intre în echipa CLO. Îi așteaptă apoi programe de training cu avocați de top, specializare, onorarii competitive și bonusuri pentru performanță. Alexandru Olănescu, Partener: ”Înainte de a fi o echipă de avocați, suntem o familie în care fiecare membru contează, iar interesul pentru a fi cât mai buni pe piața serviciilor juridice ne unește”
Edwina Udrescu, specialist în proiecte de infrastructură și construcții internaționale, se alătură Wolf Theiss
Dentons lansează un instrument interactiv pentru consultarea legislației privind Registrul de Transparență din cele mai importante piețe din zona UE
Tendință generală de intensificare a eforturilor de conformare la nivelul companiilor, determinată și de acțiunile represive energice ale autorităților. Elena Iacob, Partener ZRP: Recomandarea noastră ar fi ca toate asociațiile profesionale|industriale și companiile, indiferent de talie, să ia în considerare adoptarea unor programe de conformare cu legislația concurenței
LegiTeam: Zamfirescu Racoţi & Partners recrutează avocat definitiv pentru departamentul Consultanță | Dreptul muncii
LegiTeam: Maravela|Asociaţii is looking for a consultancy associate
 
Citeste pe SeeNews Digital Network
  • BizBanker

  • BizLeader

      in curand...
  • SeeNews

    in curand...