Cât de avantajoase ar putea fi pensiile private facultative?

În situaţia în care contribuţiile la fonduri de pensii private facultative ar fi deductibile, în limita a 400 de euro anual, nu doar din impozitul pe profit de 16%, cum prevede legislaţia în vigoare, ci şi la calculul contribuţiiilor de asigurări sociale (pentru pensia de stat, sănătate, şomaj etc.), o firmă cu 100 de angajaţi plătiţi cu salariul mediu brut pe economie, care oferă astfel de bonusuri salariaţilor săi, ar economisi, anual, în total, costuri salariale de peste 50.000 de lei, pe lângă faptul că şi-ar deduce din baza de calcul a impozitului pe profit de 16% suma de 40.000 de euro, lucru valabil, de altfel, şi în condiţiile legislaţiei actuale, scrie Adrian Moşoianu în săptămânalul de business al trustului Intact

Deductibilitatea totală a contribuţiilor la pensii private facultative ar reduce şi factura fiscală a salariaţilor care contribuie, în prezent, din venituri proprii, la fondurile pilonului III, în limita a 400 de euro anual. Economiile ar fi de peste 260 de lei pe an, la un salariu echivalent cu cel mediu brut pe economie, care ar include şi contribuţiile la respectivele fonduri de pensii.

În prezent, potrivit legislaţiei în vigoare, contribuţiile la fonduri de pensii facultative sunt deductibile în limita a 400 de euro pe an pentru angajat şi 400 de euro pe an pentru angajator, scăzându-se din baza de impunere a impozitului de 16% pe salariu, respectiv pe profit.

Plăţile la pilonul III nu sunt însă deductibile la calculul contribuţiiilor de asigurări sociale (pentru pensia de stat, sănătate, şomaj etc.). Diferenţa dintre costurile fiscale ale angajatorilor şi angajaţilor, în cele două variante de deductibilitate (parţială, ca în prezent, şi totală) este semnificativă, potrivit unei analize realizate de SFin.

Simulare de calcul I: deductibilitate parţială

Să luăm un exemplu ipotetic de angajator care contribuie, pentru fiecare din salariaţii săi, la fonduri de pensii private facultative, cu suma de 135 de lei pe lună, respectiv circa 400 de euro pe an - limita de deductibilitate. Cu tot cu această contribuţie lunară, venitul salarial brut al unui angajat se ridică la suma de 1.900 de lei pe lună. În condiţiile actuale, în care contribuţiile la pilonul III sunt deductibile, pentru angajator, doar la calculul impozitului pe profit, costurile fiscale lunare ale firmei cu un salariat se ridică la suma de 533 de lei, respectiv 6.396 de lei pe an.

Aceste cheltuieli sunt compuse din contribuţia de asigurări sociale (CAS) pentru sistemul public de pensii de 20,8% (395 de lei), contribuţia de sănătate de 5,2% (99 de lei), contribuţia de şomaj de 0,5% (10 lei), comisionul de 0,25% pentru camera de muncă (5 lei), contribuţia de accidente de muncă şi boli profesionale de 0,15% (3 lei), contribuţia de 0,85% pentru Camera de Comerţ şi Industrie (16 lei) şi contribuţia la fondul pentru garantarea creanţelor salariale, de 0,25% (5 lei) - în total, 535 de lei.

Să luăm în calcul şi ipoteza în care acelaşi angajat, cu un salariu brut de 1.900 de lei, îşi plăteşte din venituri proprii o contribuţie lunară de 135 de lei la pilonul III. Scăzând această contribuţie, precum şi costurile sale fiscale lunare de 515 lei (6.180 de lei pe an), rezultă un salariu net lunar de 1.250 lei. Asta pentru că trebuie să plătească CAS pentru pensia de stat de 10,5% (200 de lei), contribuţii de sănătate de 5,5% (105 lei) şi contribuţia de şomaj de 0,5% (10 lei). După scăderea acestor contribuţii, ca şi a deducerii personale de 200 de lei, aferente nivelului de venit brut corespunzător pentru o persoană fără copii, se aplică impozitul pe salariu de 16% pe suma rămasă (200 de lei).

Simulare II: deductibilitate totală

Cu totul altfel ar sta lucrurile în condiţiile în care contribuţiile la pilonul III ar fi deductibile total, adică inclusiv la calculul contribuţiilor obligatorii enumerate mai sus, întrucât cotele procentuale s-ar aplica la suma de 1.765 de lei, nu de 1.900 de lei.

Astfel, angajatorul din exemplu nostru ar plăti pe lună CAS pentru pensii de doar 367 de lei, contribuţii de sănătate de 91 de lei, şomaj de 8 lei, comision pentru Camera de Muncă de 4 lei, contribuţie de accidente de muncă şi boli profesionale de 2 lei, contribuţie pentru Camera de Comerţ şi Industrie de 15 lei şi contribuţie la fondul pentru garantarea creanţelor salariale de 4 lei. În total, 491 de lei lunar, adică, 5.892 lei pe an, reprezentând o reducere de cheltuieli pe angajat de 504 lei anual. În plus (lucru valabil şi în condiţiile legislaţiei actuale), la un profit anual de 100.000 de euro, impozitul aferent, de 16%, ar fi de doar de 9.600 de euro, întrucât din baza de calcul s-ar deduce contribuţiile anuale la fonduri facultative (40.000 de euro), faţă de 16.000 de euro, cât ar fi obligaţiile de plată fără această deducere.

Pe partea angajatului, în condiţii de deductibilitate totală a contribuţiilor la pilonul III, acesta ar plăti CAS pentru pensii de 185 de lei pe lună, contribuţii de sănătate de 97 de lei şi şomaj de 8 lei, adică, în total, 290 de lei. Scăzând aceste contribuţii, precum şi deducerea personală de 200 de lei, rezultă o bază de impunere pentru impozitul pe salariu de 16% de 1.275 lei, din care rezultă un impozit de 204 lei. Astfel, costurile fiscale totale ale salariatului ar fi de 494 de lei (5.912 lei anual) şi un salariu net de 1.271 de lei pe lună.

Primul pas: nu se mai aplică CAS

Contribuţiile la fonduri de pensii private facultative (pilonul III) ar putea fi scutite de impunerea de contribuţii de asigurări sociale (CAS) la sistemul public de pensii, potrivit ultimei variante a proiectului de lege privind sistemul unitar de pensii publice, elaborată de Guvern şi publicată pe pagina de Internet a Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale (MMFPS), Potrivit acestei ultime variante a proiectului, contribuţiile plătite la fondurile de pensii facultative, în limitele de deductibilitate stabilite potrivit legii, au fost incluse pe lista tipurilor de venituri pentru care nu se datorează CAS, adică nu sunt incluse în baza de calcul şi impunere a contribuţiilor de asigurări sociale.

Măsura a fost solicitată de mai mult timp de jucătorii din piaţa pilonului III, precum şi de Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP). De altfel, recent, CSSPP a înaintat Ministerului Muncii o propunere de amendament la proiectul legii privind sistemul unitar de pensii publice, care viza tocmai acest aspect.

Demersul CSSPP urmărea evitarea oricăror neînţelegeri la nivelul angajatorilor, întrucât, într-o notă anterioară adresată Comisiei de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF), se spunea că, pentru ca deductibi­litatea să fie totală, nu este suficientă doar eventuala precizare în Codul Fiscal a acestui fapt, ci este nevoie de modificarea legilor care instituie obligativitatea contribuţiilor de asi­gurări sociale, pentru pensii şi sănă­tate, astfel încât să se precizeze că pilonul III beneficiază de deductibi­litate cu privire la aceste contribuţii sociale. Însă contribuţiile de asigurări sociale de sănătate sunt reglementate de Legea nr. 95 din 14 aprilie 2006 privind reforma în domeniul sănătăţii şi, până în prezent, nu a fost anunţat niciun demers de modificare a acestei legi.

Cum arată şi spre ce se îndreaptă pilonul III

Activele nete ale fondurilor de pensii private facultative au crescut cu 142% în 2009, la 204 milioane de lei, iar numărul aderenţilor a depăşit 187.000, cu 25% mai mult faţă de decembrie 2008, potrivit datelor Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR). De asemenea, numărul fondurilor de pensii facultative a crescut în cursul anului 2009 de la 9 la 13.

Randamentul mediu ponderat al tuturor fondurilor de pensii private facultative, pe durata anului 2009, a fost de 15,8%, superior rezultatului de 2,7% consemnat în 2008. De la lansare (mai 2007) şi până în prezent, fondurile de pe pilonul III au înregistrat un randament mediu anual de 7,9%.

Potrivit estimărilor jucătorilor din piaţă, la sfârşitul anului 2010, activele nete ale fondurilor de pensii facultative ar putea ajunge la 350 de milioane de lei, iar numărul total de participanţi se va situa între 220.000 şi 250.000. Legislaţia actuală permite participarea salariaţilor la fonduri de pensii private facultative cu contribuţii de maximum 15% din venitul brut lunar.