ZRP
Tuca Zbarcea & Asociatii

Companiile mari s-au îmbogăţit şi mai mult, dar sunt mai debusolate şi conservatoare, preferând să-şi amâne investiţiile (analiză)

23 Iulie 2018   |   Ioana Duta

"Această evoluţie a fost permisă datorită competitivităţii scăzute a companiilor mici, care au suferit din cauza majorării salariului minim pe economie"

 
 
 Companiile mari active în România, care înregistrează venituri de peste un milion de euro, au înregistrat o evoluţie foarte bună în ultimul deceniu, însă manifestă o atitudine conservatoare în ultimul an, determinată de lipsa de predictibilitate pe termen lung provocată de modificările dese ale taxării muncii şi a profiturilor, de creşterea inflaţiei şi majorarea dobânzilor, precum şi de instabilitatea politică, potrivit unei analize publicată de preşedintele Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România (AAFBR), Iancu Guda, pe blogul personal. 
 
În aceste condiţii, companiile au preferat să-şi amâne proiectele de investiţii pe termen lung în aşteptarea unui cadru macroeconomic mai stabil. 
 
Deşi reprezintă doar 4% din totalul mediului de afaceri, aceste firme concentrează 84% din totalul veniturilor înregistrate de toate companiile active în România, 61% din totalul locurilor de muncă, şi 74% din nivelul activelor imobilizate corporale. 
 
"Concluzionând, companiile mari active în România au înregistrat o evoluţie foarte bună în ultimul deceniu: nivelul consolidat al veniturilor, profiturilor şi numerarului aproape că s-a dublat, creanţele sunt colectate mai rapid, iar stocurile sunt mult mai diversificate decât media înregistrată la nivelul mediului de afaceri. În ciuda acestei evoluţii favorabile dezvoltării, companiile mari manifestă o atitudine conservatoare în ultimul an. Lipsa de predictibilitate pe termen lung din cauza modificărilor dese ale taxării muncii şi a profiturilor, creşterea inflaţiei şi majorarea dobânzilor, precum şi instabilitatea politică au alimentat mult conservatorism în rândul companiilor mari pe parcursul anului 2017, care au preferat să-şi amâne proiectele de investiţii pe termen lung în aşteptarea unui cadru macroeconomic mai stabil. Analizând evoluţia companiilor mari din ultimul deceniu prezentată în acest articol, concluzionez faptul că cei bogaţi s-au îmbogăţit şi mai mult, dar sunt mai debusolaţi şi conservatori în ultima perioadă", susţine Guda. 
 
Specialistul spune că firmele cu venituri peste un milion de euro înregistrează o cifră de afaceri consolidată la finalul anului 2017 de 1.158 miliarde de lei, aproape de două ori mai mult comparativ cu nivelul înregistrat la finalul anului 2008, respectiv 640 miliarde de lei. Companiile cu cifră de afaceri peste un milion de euro concentrează 86% din veniturile consolidate la nivelul întregului mediu de afaceri la finalul anului 2017, comparativ cu 74% la finalul anului 2008. 
 
"Polarizarea prin concentrarea veniturilor în rândul firmelor mari reflectă diminuarea păturii de mijloc şi scăderea competitivităţii generale a mediului de afaceri activ în România", subliniază acesta. 
 
De asemenea, companiile cu venituri peste un milion de euro înregistrează la finalul anului 2017 o cifră de afaceri medie de 0,49 milioane de lei pentru fiecare angajat, aproape dublu faţă de nivelul înregistrat la finalul anului 2008, respectiv 0,24 milioane de lei. 
 
"Creşterea eficienţei comerciale a muncii în cadrul companiilor mari a depăşit evoluţia salariului mediu nominal net, care a crescut în această perioadă de la 1.700 lei (anul 2008) la o medie de aproape 2.700 lei (anul 2017). Această evoluţie a fost permisă datorită competitivităţii scăzute a companiilor mici, care au suferit din cauza majorării salariului minim pe economie", explică Guda. 
 
În ceea ce priveşte profitabilitatea, companiile cu venituri peste un milion de euro au la finele lui 2017 un profit net consolidat de 46 miliarde de lei, semnificativ peste nivelul înregistrat în anul 2008, respectiv 17 miliarde de lei. Profitabilitatea medie a companiilor cu venituri peste un milion de euro a crescut în mod constant, înregistrând o medie de 34 miliarde de lei în ultimii cinci ani (perioada 2013-2017), comparativ cu media de 12 miliarde de lei (perioada 2008-2012). Profitul net înregistrat la finalul anului 2017 de către companiile cu venituri peste un milion de euro a reprezentant 4% din cifra de afaceri totală, precizează Iancu Guda. 
 
Şi la lichiditate aceste companii stau bine. Astfel, ele consemnează la finalul anului 2017 o trezorerie totală de 81 miliarde de lei, comparativ cu nivelul de 51 miliarde de lei la finalul anului 2008. Chiar dacă trezoreria netă a acestor companii a scăzut în ultimii doi ani din cauza distribuirii accelerate a dividendelor, lichiditatea efectivă raportată la nivelul datoriilor totale se menţine la un nivel foarte confortabil, respectiv 16% la finalul anului 2017, comparativ cu 11% la finalul anului 2008. 
 
La capitolul dividende, companiile cu venituri peste un milion de euro au distribuit dividende totale de 69,2 miliarde de lei în ultimii doi ani (2016 şi 2017), semnificativ peste nivelul consolidat al dividendelor din perioada 2008-2015, respectiv 40 miliarde de lei. Astfel, rata de distribuire a dividendelor (dividende plătite raportate la rezultatul net) a depăşit 100% în anul 2017. Acest fenomen a fost cauzat de scăderea impozitului pe dividend de la 16% la 5% începând cu anul 2016, în contextul incertitudinii privind evoluţia viitoare a taxării dividendelor. 
 
"În ciuda accelerării distribuirii dividendelor în ultimii doi ani, nivelul mediul al gradului de îndatorare înregistrat de companiile cu venituri peste un milion de euro la finalul anului 2017 a scăzut la 44%, comparativ cu intervalul 55% - 60% în care a fluctuat în majoritatea ultimilor zece ani. Incertitudinea fiscală, instabilitatea politică şi contextul impredictibil privind salarizarea muncii au alimentat mult conservatorism în rândul companiilor mari pe parcursul anului 2017, care au preferat să adopte o strategie de tipul 'stai şi vezi'", consideră preşedintele AAFBR. 
 
În acest context, companiile cu venituri peste un milion de euro au înregistrat la 31 decembrie 2017 o pondere a activelor imobilizate în totalul activelor de doar 44%, semnificativ sub nivelul înregistrat acum zece ani, respectiv 61%. 
 
"Lipsa de predictibilitate pe termen lung din cauza modificărilor dese ale taxării muncii şi a profiturilor, creşterea inflaţiei şi majorarea dobânzilor, precum şi instabilitatea politică au alimentat mult conservatorism în rândul companiilor mari pe parcursul anului 2017, care au preferat să-şi amâne proiectele de investiţii pe termen lung în aşteptarea unui cadru macroeconomic mai stabil. În lipsa investiţiilor semnificative pe termen lung, aceste companii s-au concentrat asupra eficienţei activelor existente pentru generarea de venituri şi profituri suplimentare. Astfel, raportul dintre nivelul cifrei de afaceri şi cel al activelor imobilizate înregistrat de aceste companii a crescut la 2,38 pe parcursul anului 2017, comparativ cu banda 1,5-2 în care a variat în majoritatea ultimilor zece ani", susţine acesta. 
 
Dacă în perioada 2008 - 2012, companiile mari au înregistrat un trend de extindere a duratei de colectare a creanţelor, similar evoluţiei la nivel naţional, ultimii cinci ani au înregistrat o creştere a eficienţei colectării creanţelor. Astfel, companiile cu venituri peste un milion de euro au înregistrat o durată medie de colectare a creanţelor de 69 zile pe parcursul anului 2017, comparativ cu 100 de zile în anul 2012, în condiţiile în care media înregistrată la nivelul întregului mediu de afaceri în anul 2017 a fost de 112 zile. 
 
În plus, companiile cu venituri peste un milion de euro au înregistrat în mod constant în fiecare an din ultimul deceniu o disponibilitate mai extinsă a stocurilor prin comparaţie cu media observată la nivelul întregului mediu de afaceri. Astfel, aceste companii au raportat o rotaţie medie a stocurilor de aproape două luni pe parcursul anului 2017, comparativ cu media înregistrată la nivelul întregului mediu de afaceri de 38 de zile, mai spune Iancu Guda. 
 
România este la jumătate faţă de Ungaria şi Polonia la numărul de companii care depăşesc pragul cifrei de afaceri de un milion de euro, susţine Ioana Arsenie, membră a think-tank-ului INACO - Iniţiativa pentru Competitivitate, expert în consultanţă strategică şi financiară. Astfel, în timp ce România are doar 1.370 de firme cu cifra de afaceri de peste un milion de euro la milionul de locuitori, Ungaria are 2.722 de astfel firme, iar Polonia 2.670, la nivelul anului 2017. 
 
Potrivit acesteia, în pofida celui de-al 8-lea an de creştere economică constantă în România, avem un dezechilibru evident faţă de vecinii noştri în capacitatea de a dezvolta companii româneşti care trec de pragul de un milion de euro şi care se dezvoltă sustenabil. Majoritatea afacerilor se găseşte în situaţia de blocaj, respectiv de incapacitate de dezvoltare şi profitabilitate. 
 
Dacă se analizează performanţa economică raportată la numărul de companii care depăşesc pragul cifrei de afaceri de un milion de euro, România este la jumătate faţă de Ungaria şi Polonia, atrage atenţia Ioana Arsenie.
 
 

PNSA

 
 

ARTICOLE PE ACEEASI TEMA

ARTICOLE DE ACELASI AUTOR


 

Ascunde Reclama
 
 

POSTEAZA UN COMENTARIU


Nume *
Email (nu va fi publicat) *
Comentariu *
Cod de securitate*







* campuri obligatorii


Articol 649 / 9394
 

Ascunde Reclama
 
 
 
BREAKING NEWS
ESENTIAL
Bondoc și Asociații – diversitate a portofoliului și proiecte provocatoare în sectorul Energiei & Resurselor Naturale
Thomson Reuters: Peste 1.300 de fuziuni mid-market EMEA asistate de firme active și la București, în primele 11 luni. CMS, cele mai multe tranzacții în toată regiunea, Dentons cea mai bună poziție în Europa de Est
LegiTeam: Reff & Associates is looking for Senior Litigation Lawyer
Dentons, Stratulat–Albulescu și White & Case au asistat consorțiul Credit Suisse – VTB în finanțarea de 164 mil. € acordată Chimcomplex pentru achiziția activelor Oltchim. Ștefan Vuza a lucrat cu Bulboacă și Reff | Ce avocați au fost implicați și cine a coordonat echipele
Studiu realizat de CMS - Țările din Europa Centrală și de Est sunt mai amenințate de atacurile cibernetice. Gabriel Sidere, Managing Partner: Obligația de raportare a eventualelor atacuri și evaluarea impactului necesită asistență specializată din partea unor echipe de avocați cu experiență
Cum comentează avocații Mușat & Asociații, firmă cu una dintre cele mai puternice practici în domeniul insolvenței, modificarea legislației. Recomandările echipei care gestionează proceduri complexe de insolvență și de reorganizare
Reff & Asociații își propune o creștere de 10% a practicii de energie și resurse naturale în 2019. Care sunt problemele sensibile cu care se confruntă jucătorii din industrie și proiectele care i-au ținut ocupați pe avocați, anul acesta
PeliFilip a asistat Grupul Enayati la negocierea și semnarea contractului de proiectare și construire pentru Revera Medical City, cel mai mare centru medical privat din Romania
bpv Grigorescu Ştefănică a asistat Raiffeisen Informatik în vânzarea COMPAREX Group către SoftwareONE. Anca Albulescu a condus echipa din București
Avansul economiei fundamentat pe consum, indisciplina financiară şi creşterea costului cu forţa de muncă ar putea mări numărul firmelor care apelează la umbrela insolvenței. Avocații TZA estimează că tendința de creștere a numărului procedurilor deschise, manifestată în ultimii 2 ani, se va menține și în 2019
Alexandru Aparaschivei se alătură NNDKP Consultanță Fiscală în calitate de coordonator al echipei de TVA
RTPR Allen & Overy câștigă un important litigiu de dreptul muncii pentru Societatea de Distribuție a Energiei Electrice Transilvania Nord
 
Citeste pe SeeNews Digital Network
  • BizBanker

  • BizLeader

      in curand...
  • SeeNews

    in curand...