Contrabanda cu ţigări arde 1 mld. € de la buget

Previziunile sumbre de la sfârşitul anului trecut au devenit realitate la începutul lui 2010. Comerţul ilicit cu ţigări din Ucraina şi Republica Moldova a căpătat dimensiuni fenomenale, depăşind un sfert din piaţă. Volumul producţiei autohtone a scăzut cu 40%, iar dacă ritmul se menţine statul va pierde în acest an un miliard de euro prin neîncasarea taxelor şi accizelor

În 2009, una din patru ţigarete vândute pe piaţa românească a provenit din contrabandă, iar bugetul de stat a pierdut din această cauză circa 550 de milioane de euro. După creşterea preţurilor de la 1 ianuarie 2010 – cauzată de majorarea accizei până la 74 de euro la mia de ţigarete -, este de aşteptat ca pierderile bugetului de stat să depăşească lejer această sumă, întrucât “cota de piaţă” a contrabandiştilor a crescut deja la o treime. “Având în vedere şi cursul de schimb pentru anul în curs, stabilit la 4,2688 lei/euro, cu 14,2% mai mare faţă de anul trecut, estimăm că în 2010 piaţa ilicită va ajunge la peste 30% din consumul total, producând o pierdere la bugetul de stat de aproape un miliard de euro” a declarat Valentin Canură, Corporate Affairs Manager la British American Tobacco (BAT). Spre comparaţie, industria şi consumatorii de tutun au contribuit anul trecut la bugetul de stat cu aproximativ 2,2 miliarde de euro (accize, taxă pe viciu, taxă sport şi TVA).

Scăderea vânzărilor - oglinda contrabandei
Datele înregistrate în prima lună a anului arată scăderi spectaculoase ale vânzărilor la nivelul întregii industrii a tutunului din România. Este vorba de un procent de 40%, iar în viitorul apropiat este de aşteptat ca această cifră să reflecte fidel “cota de piaţă” a contrabandei şi să atingă acelaşi nivel până la sfârşitul anului, în ciuda faptului că aşteptările reprezentanţilor industriei indică deocamdată un procent de 30-32%.

Deocamdată, producătorii de ţigări procesează datele unui studiu realizat de Novel Research, firmă la care BAT, JTI şi Philip Morris International (PMI) obişnuiesc să apeleze de mai multe ori pe an pentru a cerceta piaţa. “Am rezultatele preliminare ale valului de cercetare din ianuarie 2010”, afirmă Adrian Popa, Corporate, Legal & Regulatory Affairs Director BAT, iar “creşterea este imensă”. Pe lângă datele referitoare la contrabandă în raport cu vânzările, studiul realizat de Novel Research cuprinde şi coordonatele sociale ale consumului de tutun ilicit. Cel mai recent material elaborat de compania de cercetare a relevat că principalii consumatori ai ţigărilor de contrabandă au vârste cuprinse între 45 şI 64 de ani şi că apetitul pentru astfel de produse se răspândeşte rapid şi în rândul tinerilor, datorită unei puteri de cumpărare din ce în ce mai scăzute.

Valută forte… cu filtru
Spre deosebire de piaţa vestică, în România mărcile cele mai expuse afluxului de ţigări ilicite sunt cele din sortimentele ieftine, datorită unei marje de profit mai mari pentru contrabandişti. De exemplu, în Ucraina şi Republica Moldova cel mai ieftin pachet de ţigări costă echivalentul unui leu românesc, în timp ce la noi un pachet de Mărăşeşti este cotat la 8,3 lei. Diferenţa este chiar mai mare la ţigările premium (de la 2,9 la 9,9 lei), care urmează trendul celor din segmentul inferior.

Ponderea brandurilor ieftine este confirmată şi de capturile realizate de autorităţi în 2009. Conform Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră, “cele mai traficate mărci de ţigări au fost Saint George, Marble, Monte Carlo, Ronson, L&M şi Marlboro”. Mărcile cele mai traficate în 2008 (Jin Ling - China şi Plugarul - Republica Moldova) au fost detronate anul trecut de produse originale, timbrate în primul rând în Ucraina şi apoi în Republica Moldova. Tot ţigări originale vin şi dinspre sud şi vest (Bulgaria şi Serbia), sub forma ţigărilor premium cumpărate de obicei din magazinele duty-free. Pe total, anul trecut poliţiştii de frontieră au confiscat peste 8,5 milioane de pachete de ţigări, a căror valoare totală se ridică la peste 30 de milioane de lei. Contrabandiştii obişnuiesc să le ascundă sub podele, în banchete, rezervoare şi în locaşuri special construite, dar şi prin metoda “capac” (acoperite de alte produse - de la prosoape la chifle pentru hamburgeri). Aici trebuie adăugat că, din totalul de ţigări confiscate, 1,2 milioane de pachete erau nu numai ilicite, ci şi contrafăcute - implicit mult mai periculoase pentru consumatori.

De aceeaşi parte a baricadei, ANAF a dispus o procedură minimală de control al magazinelor de tip duty-free, “paradis” al contrabandiştilor în care documentele indicau la un moment dat vânzări de câte 31 de pachete pe cap de călător în fiecare zi. Demersul ANAF a redus vânzările la doar şase pachete.

Strategii de combatere a fenomenului
Reprezentanţii industriei afectate de contrabandişti se plâng că statul nu are încă o strategie clară pentru combaterea fenomenului, care să ducă la o mai mare coerenţă legislativă şi o mai bună coordonare a instituţiilor chemate să aplice legea (ANV, Poliţia de Frontieră, IGP, DIICOT, Parchetul General). În acest moment, în România contrabanda este definită strict perimetral, în raport cu trecerea peste frontieră (pe fâşie sau în punctele de control). Odată intrate în ţară, produsele respective nu mai au un statut juridic clar. Practic, sunt de contrabandă numai cu numele, iar cei care le comercializează nu sunt consideraţi contrabandişti, ci doar evazionişti ori vânzători neautorizaţi.

Până ca statul să le acorde ajutorul solicitat, companiile multinaţionale care produc ţigări şi în România încearcă să se ajute singure. De exemplu, cei de la PMI monitorizează cererea consumatorilor pentru mărcile proprii şi limitează volumul de vânzări în funcţie de aceasta. Mai departe, verifică prin sondaj diverse transporturi şi utilizează tehnologii de urmărire şi evidenţă a produselor (pe baza codului de pe pachet), pentru a se asigura că ţigările se vând în locurile prevăzute. Nu în ultimul rând, în strategia companiei mai intră şi verificarea detaliată a celor cu care firma intră în relaţii de afaceri.

La rândul său, BAT se luptă cu fenomenul şi prin vocea lui Pat Heneghan, şeful Departamentului Anti-Ilicit din BAT, care a solicitat sprijin din partea guvernelor, mai ales în privinţa controlului exercitat în zonele comerciale libere. Heneghan le-a numit “adevărate găuri negre unde produsele intră cu o factură şi ies apoi cu alta”. Oficialul a mai precizat că BAT a implementat la fabrica din Polonia (una dintre cele mai mari pe care grupul le deţine în Europa) un sistem de urmărire bazat pe codurile de pe pachete, arce permite eliminarea oricăror riscuri în lanţul de aprovizionare.

Rolul Chinei în fenomenul contrabandei
Într-un material dat publicităţii anul trecut de BAT se afirmă că numărul ţigărilor de contrabandă şi contrafăcute depăşeşte 660 de miliarde la nivel mondial. În pachete de câte 20, ele ar putea înconjura planeta de 60 de ori, iar prejudiciile fiscale cauzate de traficanţi se situează undeva între 20 şi 40 de miliarde de dolari anual. Ce-i drept, aceste cifre pălesc însă în faţa celor circa 5,6 trilioane (mii de miliarde) de ţigări produse şi comercializate la nivel mondial. La un calcul simplu, contrabanda ca fenomen global deţine o “cotă de piaţă” de 8-10%. Din toate punctele de vedere, această cotă depinde în mare măsură de producţia de tutun din China. }inând cont că unul din patru chinezi fumează (350 de milioane de fumători - o cifră mai mare decât populaţia SUA), aproape jumătate din producţia mondială de tutun (2,1 trilioane ţigări) se produce oficial în China. Piaţa este strict controlată de autorităţi, care au redus numărul companiilor de la peste 150 la doar 31 (câte una pentru fiecare provincie). Statul chinez strânge în fiecare an circa 22 de miliarde de euro din taxele aplicate produselor din tutun şi a dovedit deschidere pentru a produce şi mărci premium. La sfârşitul anului 2005, PMI şi China National Tobacco Corporation au semnat două acorduri de cooperare. Dacă primul se referă la producerea mărcii Marlboro în China, cel de-al doilea pune bazele unui joint-venture pentru derularea de operaţiuni la nivel internaţional. Astfel, ţigările Marlboro fabricate în China sunt exportate în toată lumea şi veniturile se împart între PMI şi statul chinez, în procente egale.

Industria face profit în ciuda contrabandei
În ciuda problemelor generate de contrabandă şi mai ales de volatilitatea cursului de schimb valutar din diferite zone ale globului, rezultatele marilor companii producătoare de ţigări arată foarte bine şi în 2009. Rapoartele emise de British American Tobacco, Japan Tobacco International şi Philip Morris International subliniază la unison scăderea vânzărilor la nivel mondial, dar nu se plâng deloc de veniturile realizate. Şi pe bună dreptate.

De exemplu, raportul pe primele şase luni ale anului trecut al BAT indică faptul că veniturile grupului au sporit cu 24%. În intervalul ianuarie-iunie 2009, compania a vândut 349 de miliarde de ţigări, realizând venituri de 7,8 miliarde de euro şi un profit operaţional de 2,41 miliarde de euro. Deloc surprinzător, singura zonă unde grupul a înregistrat scăderi ale profitului este Europa de Est. Aici profitul a atins 210 milioane de euro, dar este în scădere cu 18,4 milioane faţă de perioada similară din 2008, în principal din cauza reducerii volumului de producţie şi a impactului negativ al ratelor de schimb asupra costurilor de producţie. În România însă, BAT şi-a îmbunătăţit cota de piaţă în ciuda scăderii volumului producţiei, în principal datorită vânzărilor bune înregistrate de mărcile Kent, Dunhill şi Vogue.

Un alt mare producător de ţigări la nivel mondial - JTI -, a înregistrat în 2009 rezultate similare anului 2008. Compania japoneză a vândut 434,9 miliarde de ţigări şi a realizat vânzări de 7,06 milarde de euro. Cu toate acestea, cuvântul “profit” nu există în raportul companiei, iar numele ţării noastre apare doar în contextul scăderii volumului total al vânzărilor, generat de “politica de vânzări a JTI în Ucraina şi declinul pieţei în Ucraina şi România datorită creşterilor taxelor şi în general recesiunii economice”.

În raportul pe 2009, PMI subliniază scăderea pieţei mondiale (cu 0,7%) şi a celei europene (cu 2,5%) şi declară că a vândut 864 de nmiliarde de ţigări. Veniturile companiei au atins 7,32 de miliarde de dolari, în scădere cu 2% faţă de 2008. Principalele cauze ale scăderii au fost volatilitatea cursului de schimb şi achiziţiile în valoare de circa 366 de milioane de euro. În ceea ce priveşte cota de piaţă a companiei din România, PMI o include în lista celor “stabile”, însă nu şi în cea a ţărilor unde s-au înregistrat creşteri. În 2010, PMI se aşteaptă ca valoarea individuală a acţiunilor sale să crească cu 12-15%.