ZRP
Tuca Zbarcea & Asociatii

Deficitul bugetar trece de pragul de 3% stabilit de UE. Ce riscă România în cazul unei proceduri de deficit excesiv

27 Noiembrie 2019   |   MEDIAFAX

Comisia a solicitat României să reducă din cheltuieli dacă nu implementează măsuri pentru majorarea semnificativă şi rapidă a veniturilor, ajustările structurale totale solicitate de executivul european fiind de 1,7% din PIB în 2019 şi 1,95% din PIB în 2020.

 
 
România s-ar putea confrunta cu o acţiune disciplinară din partea UE, în condiţiile în care atât autorităţile române, cât şi cele europene, estimează că deficitul bugetar va depăşi în 2019 şi 2020 pragul de 3% stabilit la nivelul blocului comunitar.

Procedura a fost declanşată împotriva României o singură dată, în 2009, când Comisia a stabilit că deficitul bugetar din 2008, de 5,2% din PIB, nu putea fi considerat o depăşire excepţională şi nici temporară a pragului acceptat prin Pactul de Stabilitate şi Creştere (PSC), apreciere care s-a făcut în cazul altor state afectate sever de criza globală şi recesiunea subsecventă.

Practic, în situaţia în care statele membre deviază de la traiectoria de ajustare a deficitului structural, Comisia Europeană deschide Procedura de deviere semnificativă de la OTM, recomandând statelor să implementeze măsuri prin care să corecteze această deviere. România, alături de Ungaria, este încadrată în această procedură începând cu 2017 şi, conform etapelor procedurii, raportează Comisiei (în aprilie şi în octombrie) evoluţiile economice, situaţia fiscal-bugetară şi măsurile implementate ca urmare a recomandărilor formulate de către Comisie. Un astfel de raport, semnat de fostul ministru al finanţelor Eugen Teodorovici, a fost transmis Comisiei în data de 15 octombrie 2019 ca răspuns la recomandările formulate de către aceasta în iunie 2019, iar proiecţiile din cadrul raportului transmis de România indică ajustarea deficitului structural începând abia cu 2022.


Concret, conform documentelor oficiale, Comisia a solicitat României să reducă din cheltuieli dacă nu implementează măsuri pentru majorarea semnificativă şi rapidă a veniturilor, ajustările structurale totale solicitate de executivul european fiind de 1,7% din PIB în 2019 şi 1,95% din PIB în 2020.

Marţi, Ministerul Finanţelor Publice a publicat proiectul de ordonanţă de urgenţă privind rectificarea bugetară, care prevede o diminuare a veniturilor de peste 18 miliarde de lei şi un deficit de 4,3% din PIB. Totodată, ministrul Finanţelor Florin Cîţu a anunţat marţi că bugetul pe 2020 va fi construit pe un deficit de 3,5% şi asta în contextul în care se va respecta legislaţia în vigoare privind majorările de pensii, anume implementarea majorării pensiilor cu 40% de la 1 septembrie 2020.

Potrivit estimărilor Consiliului Fiscal, calendarul majorărilor de pensii duce deficitul la 7% din PIB în 2022, în condiţiile în care impactul pe doar 3 luni în 2020 este de 0,6% din PIB. Însă importantă pentru decizia de declanşare a procedurii este disponibilitatea Guvernului pentru corectarea abaterii, disponibilitate pe care cabinetul Orban a comunicat-o deja instituţiilor europene şi instituţiilor financiare internaţionale.

În cazul declansării procedurii, România ar avea o perioadă iniţială de şase luni pentru aplicarea măsurilor de corecţie a abaterii de la ţinta de deficit din recomandarea Consiliului, care deobicei este transmisă Guvernului în luna iunie. Premergător, Comisia trebuie să înceapă o analiză, urmată de o propunere care trebuie aprobată de Consiliu.

Conform procedurilor, depăşirea deficitului poate fi sancţionată cu amenzi în cazul statelor din zona euro sau îngheţarea fondurilor europene pentru ţările din afara uniunii monetare la începutul anului următor luării deciziei, în cazul unor depăşiri repetate. Suspendarea fondurilor structurale poate fi parţială sau integrală, în funcţie de cât de dispusă este ţara în cauză să ia măsurile din recomandarea Comisiei pentru reducerea deficitului în marjele prevăzute de PSC.

În cazul în care statul membru ia măsurile corective necesare, Consiliul ridică suspendarea creditelor de angajamente şi, în acelaşi timp, decide reincluderea lor în buget.

Pe de altă parte, deficitul bugetar sub 3% din PIB reprezintă, de asemenea, un criteriu obligatoriu pentru adoptarea euro, dar autorităţile române nu urmăresc aderarea la uniunea monetară înaintea anului 2024.

Un scenariu negativ pentru anul viitor ar fi cel în care România s-ar angaja la reducerea deficitului, însă Comisia şi alte instituţii precum FMI sau agenţiile de rating nu ar considera că măsurile de redresare a deficitului sunt suficiente. Asta în condiţiile în care ministrul Finanţelor a anunţat că are în vedere un deficit de 3,5% pentru bugetul din 2020.

Asta ar putea crea un cartof fierbinte la Bucureşti, în contextul în care 2020 este un an electoral dublu iar guvernul Orban, prin mai multe voci, a anunţat că va respecta legislaţia în vigoare şi anume că va majora pensiile de la 1 septembrie 2020. Potrivit oficialilor guvernamentali, bugetul pe 2020 ar urma să includă banii pentru majorare.

Pe termen scurt, cea mai gravă consecinţă a depăşirii limitei de deficit bugetar şi declanşării procedurii de deficit excesiv ar fi fragilizarea poziţiei României pe pieţele internaţionale, astfel că dobânzile aferente împrumuturilor acordate României vor presupune costuri mai ridicate.

Pentru ca Consiliul să încheie procedura trebuie să aprecieze că deficitul bugetar excesiv a fost corectat şi că acesta va continua să scadă în următorii doi ani după ce a fost redus într-un an bugetar sub pragul de referinţă de 3% din PIB.

Analiştii chestionaţi de către MEDIAFAX au precizat că o eventuală procedură de infringement pentru depăşirea ţintei de deficit de 3% din PIB de către România ar fi una îndelungată şi că este puţin probabil să se întâmple ceva dramatic pe termen scurt în acest sens, în condiţiile în care există o dispută la nivel european privind limita de 3%, iar în trecut şi alte ţări au depăşit acest prag.

Deficitul bugetar a urcat la 2,8% din PIB (28,8 miliarde de lei) în primele zece luni ale anului, potrivit datelor publicate marţi de MFP.

Reglementările bugetare din Tratatul de la Maastricht au fost reformulate în anul 2005, grupate sub denumirea oficială Pactul de Stabilitate şi Creştere (PSC), unde este setat pragul de 3% în cazul deficitului bugetar şi o perioadă mai îndelungată de corectare a abaterii de deficit.
 
 

PNSA

 
 

ARTICOLE PE ACEEASI TEMA

ARTICOLE DE ACELASI AUTOR


 

Ascunde Reclama
 
 

POSTEAZA UN COMENTARIU


Nume *
Email (nu va fi publicat) *
Comentariu *
Cod de securitate*







* campuri obligatorii


Articol 15215 / 16621
 

Ascunde Reclama
 
BREAKING NEWS
ESENTIAL
De vorbă cu Anne Marie Mateeas, Country Legal Head Novartis, profesionistul pentru care integritatea reprezintă valoarea fundamentală, despre profesia juridică, experiențele acumulate și provocările abordate | “În sfera carierei mele, dezvoltarea unor valori precum respectul profund pentru lege, promovarea transparenței și adoptarea unei abordări centrate pe identificarea și implementarea de soluții eficiente sunt aspecte esențiale care îmi ghidează fiecare decizie și acțiune. Chiar și momentele dificile sau deciziile care s-au dovedit a fi mai puțin potrivite au avut un impact valoros, învățându-mă lecții esențiale”
NNDKP obține poziții de top în clasamentele The Legal 500 EMEA 2024
CMS asistă PPC în achiziția unui parc eolian operațional de 84 MW în România. Mircea Moraru (Corporate M&A) a coordonat echipa, cu sprijinul lui Horea Popescu (Corporate M&A)
Vlad Peligrad s-a desprins din asocierea cu KPMG Legal, unde era partener și lansează o firmă proiectată să asigure întreg spectrul de servicii juridice | Vlad Peligrad, Managing Partner & Founder PeligradLaw: ”Suntem la început, în procesul de formare a echipei. Până la sfârșitul anului firma va avea 8-10 avocați”
LegiTeam: Experienced Lawyer Employment | Reff & Associates
Noi Avocați Colaboratori Seniori în cadrul PNSA. Andra Vieriu și Maria Dima fac un pas înainte în carieră
Stratulat Albulescu obține în prima instanță amendarea Primarului General al Municipiului București pentru neexecutarea unei hotărâri judecătorești definitive. Partenerul Adriana Dobre a coordonat echipa care a obținut una dintre primele decizii judecătorești de acest fel: amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, la care se adaugă penalități de 500 lei ̸ zi de întârziere
Rundă amplă de promovări în mai multe arii de practică din cadrul biroului Kinstellar din București. Opt avocați au făcut un pas înainte în carieră | Victor Constantinescu (Managing Partner): ”Recunoaștem în mod oficial contribuțiile colegilor prin aceste promovări. Împărtășesc valorile pe care le avem, s-au dovedit a fi membri de valoare pentru echipa locală și așteptăm cu nerăbdare să îi vedem acumulând noi realizări”
Studiul CMS European M&A 2024 | Piața de fuziuni și achiziții s-a dovedit rezistentă în 2023, CMS acordând consultanță într-un număr record de tranzacții. Horea Popescu, coordonator al practicii Corporate M&A în CEE și Managing Partner al CMS România: “În ciuda unui context plin de provocări, CMS a oferit consultanță în 68 de tranzacții de fuziuni și achiziții în regiune, dintre care peste 50% au fost determinate de intrarea unor investitori strategici pe noi piețe, demonstrând soliditatea practicii noastre în întreaga regiune”
Stratulat Albulescu & Asociații estimează pentru anul 2024 un nivel de activitate, în practica de Real Estate, cel puțin egal cu cel de anul trecut, marcat însă de o anumită expectativă din partea dezvoltatorilor, prudența fiind cuvântul cheie auzit cel mai frecvent de la clienți. Vor exista însă și ferestre de oportunitate care în mod cert vor fi accesate de jucătorii cu un apetit crescut la risc | “Cel mai probabil vom asista, în cursul acestui an, la o deblocare a situației și la o creștere a numărului de tranzacții, chiar și timidă”, spun avocații
O soluție reper a ÎCCJ obținută de D&B David și Baias clarifică modalitatea de calcul a cifrei de afaceri la care se aplică amenzile Consiliului Concurenței
Creștere de doi digiți, anul trecut, pentru Milcev Burbea, firmă recunoscută de ghidurile juridice internaționale pentru practica de proprietate intelectuală | Despre mandatele provocatoare și numeroasele proiecte cu grad ridicat de complexitate, într-o discuție cu Gabriela Milcev (Managing Partner): ”Forța biroului nostru constă într-o abordare echilibrată, croită pe nevoile cazului, combinând, ca într-o rețetă care nu este niciodată aceeași, consultanța și litigiul, precum și persoanele și abordările potrivite pentru apărarea intereselor clientului. Adesea ne confruntăm cu necesitatea de a opera în alte jurisdicții, la nivel internațional”
 
Citeste pe SeeNews Digital Network
  • BizBanker

  • BizLeader

      in curand...
  • SeeNews

    in curand...