FMI: Obligaţiunile municipale româneşti prezintă hazard moral

Potrivit legislaţiei în vigoare, primăriile şi consiliile judeţene pot contracta credite doar cu aprobarea Executivului, fără însă ca această aprobare să constituie în sine o formă de garantare a respectivelor împrumuturi. Mai mult, Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a elaborat recent un proiect de modificare şi înăsprire a legislaţiei în domeniu, după ce a constatat „existenţa unor contracte, care constituie datorie publică locală, încheiate de unităţi administrativ-teritoriale fără obţinerea avizului Comisiei de Autorizare a Împrumuturilor Locale” de la nivelul Guvernului

„Dezvoltarea unei pieţe sănătoase a obligaţiunilor municipale este subminată de hazardul moral, cauzat de percepţiile potrivit cărora împrumuturile autorităţilor locale ar beneficia de o garanţie implicită din partea statului (român - n.r.), percepţii generate de faptul că aceste împrumuturi pot fi contractate doar cu aprobarea Ministerului Finanţelor Publice (MFP)”, se spune în ultimul raport privind stabilitatea sistemului financiar românesc, publicat recent de FMI.

În plus, arată raportul Fondului, un alt motiv de hazard moral este faptul că împrumuturile acordate autorităţilor locale care nu beneficiază de rating din partea agenţiilor de specialitate sunt tratate ca expuneri cu grad scăzut de risc la calculul gradului de adecvare a capitalului instituţiilor de credit. „Adoptarea legii privind criza financiară şi insolvenţa autorităţilor administraţiei publice locale ar putea ajuta la reducerea hazardului moral”, se afirmă în raport.

Ce spune legea
Legea 273/2006 privind finanţele publice locale stipulează că primările, consiliile judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti pot aproba contractarea sau garantarea de împrumuturi interne ori externe pe termen scurt, mediu şi lung, pentru realizarea de investiţii publice de interes local, precum şi pentru refinanţarea datoriei publice locale, însă numai cu acordul Comisiei de Avizare a Împrumuturilor Locale de la nivelul Guvernului. Comisia este condusă de un secretar de stat din MFP, cu atribuţii de coordonare a datoriei publice, şi are în componenţă nouă membri, dintre care patru reprezentanţi ai MFP, inclusiv preşedintele, doi ai Ministerului Administraţiei şi Internelor (MAI) şi trei reprezentanţi ai structurilor asociative ale administraţiei publice locale.

Aprobarea unui credit al unei autorităţi locale de către Comisie nu constituie însă, în sine, o formă de garantare a respectivului împrumut, mai ales în cazul obligaţiunilor municipale, definite textual în lege ca titluri de credit garantate prin veniturile proprii ale unităţilor administrativ-teritoriale. Potrivit legislaţiei în vigoare, Comisia de Avizare a Împrumuturilor Locale „se întruneşte lunar şi ori de câte ori este nevoie pentru analizarea cererilor şi a documentaţiei aferente, primite de la autorităţile administraţiei publice locale, prin care se solicită autorizarea contractării de împrumuturi”.

FMI recomandă ca procedura de aprobare prealabilă a împrumuturilor de către Guvern să fie înlocuită, treptat, cu o procedură de control ulterior, în cadrul procesului de monitorizare bugetară a autorităţilor locale. FMI mai recomandă ca expunerile băncilor asupra unităţilor administrativ-teritoriale fără rating de credit să fie luate în calcul la evaluarea gradului de adecvare a capitalului acestora, în proporţie de 100%, şi nu de 50%, cum se întâmplă în prezent, iar demiterea şefilor de autorităţi locale, în caz de faliment al acestora, să devină obligatorie.

Credite luate pe şest
Pe 25 februarie, MFP a publicat pe site-ul propriu un proiect de modificare a Legii 273/2006 privind finanţele publice locale. „În activitatea de monitorizare a datoriei publice locale, MFP a constatat existenţa unor contracte, care constituie datorie publică locală, încheiate de unităţi administrativ-teritoriale fără obţinerea avizului Comisiei de Autorizare a Împrumuturilor Locale, fapte produse şi din cauza încadrării acestora în categoria contravenţiilor, şi nu ca infracţiuni, aşa cum este considerată folosirea ori prezentarea de documente sau date false, inexacte ori incomplete în vederea obţinerii avizului comisiei menţionate”, se arată în expunerea de motive a proiectului de modificare a legii.

Astfel, potrivit proiectului, nerespectarea de către autorităţile locale a obligaţiei de a contracta împrumuturi doar cu avizul comisiei de autorizare se va pedepsi cu închisoare de la 3 la 10 ani, iar dacă fapta a produs consecinţe deosebit de grave, pedeapsa este închisoarea de la 5 la 15 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi. În plus, dacă reprezentanţii administraţiilor publice locale nu se conformează obligaţiilor de transmitere la MFP a informaţiilor şi documentelor cu privire la creditele contractate şi la datoria publică locală, vor fi sancţionaţi cu amendă contravenţională de la 10.000 la 30.000 de lei.

FMI recomandă statului să se împrumute pe termen scurt!
În raportul său, FMI mai arată că eforturile Guvernului de la Bucureşti pentru a crea o curbă lichidă a randamentelor titlurilor de stat au avut puţin succes până în prezent. „Ca atare, în prezent nu există o curbă a randamentelor care să poată fi folosită ca referinţă (benchmark) pentru evaluarea de piaţă a obligaţiunilor neguvernamentale”, se spune în raport, care recomandă MFP să se concentreze, în emisiunile sale de titluri de stat, doar pe una sau două maturităţi, pentru a promova lichiditatea pe piaţă.

„Acest lucru ar însemna, în mod normal, să se meargă împotriva principiului uşurării plăţii datoriilor. Cu toate acestea, în actualele circumstanţe, în afara titlurilor cu maturităţi extrem de scurte, foarte puţine emisiuni se pot tranzacţiona pe piaţă. În consecinţă, concentrarea emitentului pe un număr restrâns de maturităţi, de exemplu pe cele de şase luni şi un an, ar fi de natură să îmbunătăţească situaţia actuală”, afirmă FMI. Acest lucru contravine însă strategiei asumate a MFP, care şi-a propus să crească ponderea împrumuturilor de stat pe termen lung în totalul datoriei publice, inclusiv prin vânzarea de titluri de stat pe 10 şi 15 ani.

FMI mai recomandă Guvernului să revizuiască acordurile contractuale cu cele 13 bănci care funcţionează ca dealeri primari la licitaţiile de titluri de stat organizate de MFP. „În aceste contracte ar trebui incluse şi chestiuni privind performanţele acestora ca formatori pe piaţa secundară”, spune FMI. Potrivit legislaţiei în vigoare, dealerii primari care au cumpărat, în nume şi pe cont propriu, din piaţa primară, titluri de stat dintr-o anumită emisiune sunt înregistraţi automat ca formatori de piaţă pe piaţa secundară pentru emisiunea respectivă, având obligaţia de a afişa cotaţii ferme şi de a încheia tranzacţii pe baza acestor cotaţii. Pentru fiecare emisiune de titluri de stat, BNR stabileşte cantitatea minimă de titluri de stat pentru care se va afişa o cotaţie fermă pe piaţa secundară.

BVB rămâne o bursă lipsită de adâncime
În perioada următoare, autorităţile din România ar trebui să ia măsuri care să ajute la dezvoltarea pieţei de capital, fapt care ar facilita revigorarea economiei şi, în plus, ar mai reduce din dependenţa companiilor de finanţarea prin credit bancar, se spune în raportul FMI. Una dintre măsurile sugerate de FMI este „revizuirea radicală” a costurilor extrem de ridicate cărora trebuie să le facă faţă companiile private care îşi propun să emită titluri de valoare pe piaţa de capital.

„Piaţa românească de capital a rămas lipsită de adâncime. Piaţa de acţiuni dispune de foarte puţini emitenţi, oferte publice iniţiale şi instrumente, are o lichiditate scăzută, iar capitalizarea a scăzut cu trei sferturi în timpul crizei financiare”, se spune în raportul FMI. Experţii Fondului mai notează că şi piaţa instrumentelor cu venit fix este restrânsă, cu doar 50 de emisiuni de obligaţiuni tranzacţionate la Bursa de Valori Bucureşti (BVB).

De asemenea, FMI atrage atenţia că obligaţiunile corporative româneşti sunt extrem de lipsite de diversificare, existând o singură emisiune a unei companii nefinanciare. „Dezvoltarea pieţei este împiedicată de absenţa unei curbe de referinţă a randamentelor titlurilor de stat, precum şi de deficienţe de infrastructură. În actualele circumstanţe, ar fi nerealist să ne aşteptăm că măsurile de promovare a dezvoltării pieţei de capital să se soldeze cu rezultate rapide”, mai afirmă FMI.

Primăria Botoşani n-a reuşit să atragă investitori
Oferta prin care municipalitatea Botoşani intenţiona să vândă obligaţiuni cu maturitate de 17 ani, în valoare de 10 milioane de lei, a eşuat întrucât investitorii au depus cereri pentru doar 10.100 de obligaţiuni, în valoare de 1,01 milioane de lei, iar pentru validarea împrumutului suma trebuia să fie de minimum 5 milioane de lei. Deoarece oferta a eşuat, intermediarul operaţiunii va returna banii investitorilor care au subscris.

Primăria Botoşani a lansat pe 29 ianuarie o ofertă de vânzare de obligaţiuni care, din cauza cererii reduse, a fost prelungită de trei ori, însă investitorii nu au plasat mai multe ordine de cumpărare.

Autoritatea locală intenţiona să vândă 100.000 de obligaţiuni, fiecare cu o valoare nominală de 100 de lei. Titlurile aveau programată o maturitate de 17 ani şi o dobândă variabilă, calculată în funcţie de media dobânzilor ROBID şi ROBOR la şase luni plus 2,3 puncte procentuale. Banii pe care Primăria Botoşani intenţiona să-i atragă erau destinaţi cofinanţării unor proiecte de investiţii susţinute în proporţie de 75% prin fonduri europene nerambursabile.