ZRP
Tuca Zbarcea & Asociatii

Industria metalurgică din România încă se află în criză, deşi potenţialul este mare (analiză KeysFin)

01 Noiembrie 2017   |   Ioana Duta

"Lipsa de lichiditate din piaţă, alături de modul de finanţare bazat prea mult pe creditul furnizor, influenţează evoluţia business-ului din acest sector', spun analiştii.

 
 
Creşterea economică semnificativă din ultimii ani nu se vede, din păcate, în sectoarele industriei grele, acolo unde criza încă îşi mai face simţită prezenţa, deşi potenţialul este semnificativ, se arată într-o analiză realizată de KeysFin.

În timp ce consumul creşte cu viteze ameţitoare, pe fondul importurilor masive şi majorărilor salariale, industria metalurgică, altădată una dintre ramurile cheie ale economiei, reuşeşte cu greu să îşi facă rost de comenzi. Experţii de la KeysFin avertizează că dezvoltarea României urmează o tendinţă plină de provocări şi că, în absenţa unor măsuri pentru stimularea sectorului productiv, economia riscă să se transforme într-un gigant cu picioarele de lut.


"Ce s-ar întâmpla cu economia românească dacă mâine ar veni o nouă criză? Dacă băncile ar intra în blocaj, dacă fluxurile financiare s-ar opri, iar consumul, cel care asigură 80% din avansul economic, ar îngheţa la fel ca în 2009?", se întreabă analişii de la KeysFin, estimând că efectele negative ar fi cu mult mai puternice.

Aceasta mai cu seamă că mare parte din industrie reuşeşte cu greu să facă faţă provocărilor economice.

Cum investiţiile publice în acest an sunt aproape egale cu zero, iar cele străine se află la cel mai redus nivel din ultimii 10 ani, pentru industrie 2017 este încă un an de supravieţuire, se mai arată în studiu. Industria chimică, cea prelucrătoare, metalurgia - sunt câteva dintre domeniile care, în ciuda potenţialului semnificativ, înregistrează în continuare rezultate sub aşteptări.

Cifra de afaceri din industria metalurgică a atins, în 2016, cel mai scăzut nivel din ultimii 4 ani, de 33,5 miliarde lei, în condiţiile în care comerţul cu produse metalurgice abia a trecut de nivelul de 6 miliarde de lei. Spre comparaţie, în 2013, afacerile din metalurgie depăşeau 34 miliarde de lei, iar comerţul cu produse de profil era de peste 6,65 miliarde lei.

Scăderea afacerilor din acest sector trebuie pusă în legătură directă cu dispariţia a peste 100 de companii din piaţă în ultimii 3 ani şi cu scăderea numărului de angajaţi de specialitate cu aproape 1.000 în intervalul 2013-2016.

În 2014, în economia românească activau 7.694 de firme în industria metalurgică, dintre care 948 în sectorul de comerţ specific, în timp ce, doi ani mai târziu, statisticile Ministerului Finanţelor şi Registrului Comerţului marcau existenţa a 7.592 de firme dintre care 798 în sectorul de comerţ.

Statistica arată totodată că, dacă în 2013 sectorul metalurgic angaja 6.287 de salariaţi, în 2016 se mai regăseau numai 5.400 angajaţi.

Cum s-a ajuns în această situaţie, în condiţiile în care economia creşte de la an la an?

"Sectorul metalurgic este un indicator sensibil al evoluţiei economiei reale. Scăderea cererii la export, deciziile strategice luate de marii jucători din domeniu, care deţin sau au avut unităţi în România, absenţa unei cereri susţinute de pe piaţa locală şi, nu în ultimul rând, importurile, a făcut ca acest domeniu să îşi reducă semnificativ activitatea. Iar scăderea semnificativă a proiectelor de infrastructură publice şi creşterea preţurilor materiilor prime s-au adăugat acestui cumul de provocări. Dacă în anii 2000 metalurgia, de la aluminiul primar şi aliajele de aluminiu la laminatele finite pline din oţel la cald, ţevile din oţel, tablele şi benzile din oţel laminate la rece, sârmele zincate şi electrozi de sudură, marca creşteri de producţie de peste 10%, criza din intervalul 2009 - 2013 a dus la închiderea definitivă a multor combinate. Iar rezultatele se văd şi astăzi', spun analiştii de la KeysFin.

Industria metalurgică se află, de ani de zile, în mâinile investitoriilor străini. Arcelor Mittal Galaţi este, în continuare, cel mai important jucător din piaţă, având cea mai mare cifră de afaceri dintre toate firmele active. Combinatul gălăţean a raportat în 2016 afaceri de 3,47 miliarde de lei.

În topul firmelor urmează Alro (2,14 miliarde lei), Silcotub SA (1,23 miliarde lei), TMK-Artrom SA (761,9 milioane lei) şi Alum (556 milioane lei). Topul este completat, în ordinea cifrei de afaceri, de ArcelorMittal Hunedoara, Bamesa Oţel, TMK - Reşiţa şi Faist Mekatronic.

Situaţia dificilă din acest sector este reliefată şi de statistica insolvenţelor. Potrivit datelor KeysFin, în ultimii trei ani luaţi în calcul în statistică (2014-2016), 1.258 de firme şi-au declarat insolvenţa, în condiţiile în care drumul banilor în industrie a continuat să fie unul plin de provocări.

Durata medie de încasare în comerţul cu produse metalurgice era, anul trecut, de 116 zile, în creştere puternică faţă de 2014 (88 zile), în timp ce durata medie de plată se situa la nivelul de 145 zile (faţă de 141 în 2014).

În sectorul producţiei metalurgice, plăţile se făceau, anul trecut, în medie la 187 de zile, iar încasările la 93 de zile, cifre mai bune decât intervalul de referinţă.

"Lipsa de lichiditate din piaţă, alături de modul de finanţare bazat prea mult pe creditul furnizor, influenţează evoluţia business-ului din acest sector', spun analiştii.

Potrivit acestora, în condiţiile în care principalii jucători din piaţă, firmele străine, şi-au redus semnificativ investiţiile în România preferând alte destinaţii strategice, şansa dezvoltării industriei stă în reînnodarea lanţurilor economice din trecut, iar un rol major în acest demers trebuie să-l joace investiţiile statului, care să permită funcţionarea şi dezvoltarea companiilor româneşti.

"În condiţiile în care sectorul privat este grevat de blocajul financiar şi oferta neperformantă de creditare, metalurgia românească are nevoie de un program susţinut de programe investiţionale şi facilităţi fiscale menite a relansa acest important motor economic. Este o situaţie similară cu cea din sectorul chimic, un alt domeniu în care România oferea, în trecut, plus valoare, iar în prezent este la mâna importurilor", au mai arătat analiştii de la KeysFin.
 
 

PNSA

 
 

ARTICOLE PE ACEEASI TEMA

ARTICOLE DE ACELASI AUTOR


 

Ascunde Reclama
 
 

POSTEAZA UN COMENTARIU


Nume *
Email (nu va fi publicat) *
Comentariu *
Cod de securitate*







* campuri obligatorii


Articol 98 / 7685
 

Ascunde Reclama
 
 
 
BREAKING NEWS
ESENTIAL
LegiTeam: ZRP recrutează avocat definitiv pentru departamentul Litigii
Povestea fabuloasă a unui avocat care s-a reinventat continuu. Etapele determinante din cariera Cristinei Metea, partener într-o firmă de top în anii ‘fierbinți’ ai avocaturii, acum relocată în Asia, pe poziția de Regional Compliance Attorney la Microsoft Corporation India
Temele puse în discuție de Wolf Theiss la primul eveniment organizat în Cluj-Napoca. Adrian Șter, Partener: Am întâlnit practicieni remarcabili, extrem de interesați de riscurile pe care le ridică lipsa de conformare
Țuca Zbârcea & Asociații a contribuit la lansarea, în premieră pe piața locală, a unui studiu de impact al GDPR la nivel multi-jurisdicțional
(P) Primul cartier de case active ce oferă costuri ZERO la energie e în Snagov
Cristina Costache, Head of Legal Strauss România: Această poziție cere înțelegerea întregului business în care este implicată atât compania, cât și grupul din care face parte. Suntem deopotrivă responsabili pentru rezultatele firmei, chiar dacă suntem ‘departament de suport’
Litigiile lunii Octombrie: Două nume noi în ring alături de BCR. Șarje masive, cu sute de litigii, ale unor entități din energie și din sfera financiară
Dentons lansează serviciul Nextlaw In-House Solutions
Schoenherr și Dragne & Asociații în bătălia juridică dintre BCR și frații Micula
Cum reușește PeliFilip să atragă talente. Alina Iancu, HR Manager: Recrutarea unui avocat bun nu este un proces greu dacă de la începutul procesului de selecție identifici criteriile care definesc un bun profesionist și există instrumente și acțiuni în procesul de recrutare prin care se evaluează acele criterii
Cum afectează majorarea tarifelor firmele de avocatură americane. Onorariile au crescut, în medie, cu 4%, dar cererea stagnează
Yolanda Ghiță-Blujdescu, Associate, Piețe de Capital Clifford Chance Badea, după un stagiu de 6 luni la o bancă de invesții din Londra: În Londra, am învățat ce înseamnă cu adevărat „să ai sânge rece” în momente de criză reală, cum a fost decizia de Brexit
 
Citeste pe SeeNews Digital Network
  • BizBanker

  • BizLeader

      in curand...
  • SeeNews

    in curand...