Investițiile străine directe în Europa, un joc cu două reprize complet diferite: actuala volatilitate afectează strategia, în timp ce atractivitatea pe termen lung induce încredere

Atractivitatea Europei pentru ISD a arătat semne de revenire după pandemia de COVID-19, înregistrând o creștere de 5% a numărului de proiecte anunțate în 2021 comparativ cu 2020, potrivit celui mai recent studiu anual EY European Attractiveness Survey.

În același timp, noul mediu geopolitic și economic, creat în principal de războiul din Ucraina, înseamnă posibile probleme pentru atractivitatea pe termen scurt a Europei în materie de investiții. Cu toate acestea, atractivitatea pe termen lung a acestei regiuni rămâne solidă, 64% dintre investitorii respondenți fiind de părere că atractivitatea Europei se va îmbunătăți în următorii trei ani.

Studiul EY European Attractiveness Survey se bazează pe un studiu calitativ, derulat în perioada februarie – aprilie 2022, în rândul a 501 investitori internaționali din mai multe sectoare, tipuri de activitate și zone, precum și pe o analiză cantitativă a proiectelor ISD anunțate în 44 de țări europene în 2021.

Studiul a constatat că revenirea de după pandemie și „reformele Macron” au făcut ca investițiile în Franța să crească cu 24% la 1.222 de proiecte în 2021. Investițiile în Regatul Unit s-au menținut constante, majorându-se cu 2% la 993 de proiecte. Londra rămâne cel mai atractiv oraș pentru ISD, 34% dintre respondenții conducători executivi plasând-o printre principalele trei orașe destinații pentru investiții. În schimb, numărul de proiecte din Germania a scăzut cu 10% la 841. Cu toate acestea, a atras proiecte industriale, de mari dimensiuni, mai ales în industria auto și în industria electronicelor. Povestea se schimbă în ceea ce privește crearea de noi locuri de muncă, un proiect ISD mediu creând 68 de locuri de muncă în Regatul Unit, 45 în Germania și numai 38 în Franța.

Bogdan Ion, Country Managing Partner, EY România și Moldova și Chief Operating Officer pentru EY Europa Centrală și de Sud-Est și Regiunea Asiei Centrale: „Europa rămâne competitivă în atragerea de investiţii străine directe din interiorul continentului, din SUA și din alte regiuni. Efectele războiului sunt semnificative în cazul companiilor cu prezenţă în Europa, de la creşterea accelerată a costului energiei şi mărfurilor, la sancţiunile economice, tensiunile sociale şi riscurile sporite de atacuri cibernetice. Totuși, este îmbucurător să vedem că investitorii pot privi dincolo de aceste provocări și consideră Europa o destinație atractivă pentru investiții pe termen lung.”

Alte nuanțe vin să dea culoare tabloului la nivel european

Producția, logistica și proiectele de cercetare-dezvoltare au crescut cu 22% în 2021, în parte datorită reorganizării lanțurilor de aprovizionare, un proces care se pare că va continua. 53% dintre respondenți au în vedere inițiative de „nearshoring”, adică aducerea operațiunilor mai aproape de clienți (un procent de peste două ori mai mare față de anul trecut). 43% dintre respondenți analizează posibilitatea unor inițiative de „re-shoring”, adică readucerea activităților pe piața internă, comparativ cu 20% în 2021. Revenirea activității industriale este, în parte, unul dintre motivele pentru performanțele ridicate ale multor țări sud-europene.

Europa Occidentală a fost afectată mai mult decât restul continentului din cauza dependenței sale de investițiile în servicii, a căror necesitate s-a diminuat pe fondul extinderii telemuncii și modelelor de muncă hibridă. De exemplu, companiile au anunțat cu 25% mai puține birouri de vânzări și marketing în 2021.

Atractivitatea pe termen lung a Europei depinde de cinci priorități

Investitorii își păstrează optimismul în ceea ce privește atractivitatea Europei, în pofida războiului din Ucraina. Dacă lanțurile de aprovizionare sunt perturbate până în punctul în care companiile încep inițiative fie de „re-shoring”, fie de „nearshoring” în Europa, atunci investițiile în producție în Europa ar putea crește. Cel mai probabil rezultat este persistența sancțiunilor și a perturbărilor lanțurilor de aprovizionare, iar, în acest caz, vor exista efecte precum inflația prețurilor mărfurilor, tensiuni geopolitice și riscuri crescute de atacuri cibernetice asupra marilor companii și infrastructurii esențiale.

Dincolo de actualul context economic și geopolitic, studiul evidențiază mulți factori structurali care ar putea avea un impact asupra atractivității pe termen lung a continentului pentru ISD. Datele studiului relevă cinci priorități principale:
1.    Investiții în digital: cel mai important factor care determină unde investesc companiile este nivelul de adoptare a tehnologiei de către consumatori, cetățeni și autorități
2.    Sustenabilitatea ca avantaj competitiv: companiile au plasat abordările politicilor față de schimbările climatice și durabilitate drept al doilea cel mai important factor care determină unde investesc
3.    Nevoia de noi angajați: abilitățile noi în rândul forței de muncă este una dintre principalele două priorități în evaluarea destinației ISD în rândul respondenților, în special în raport cu tranziția verde și cea digitală ale Europei
4.    Flexibilitate fiscală și pragmatism: gradul de digitalizare a sistemelor autorităților fiscale este cel mai important factor din domeniul fiscalității care determină unde investesc companiile
5.    Sprijin pentru întreprinderile mici și mijlocii din partea decidenților politici: întreprinderile mici și mijlocii (cu venituri mai mici de 1,5 miliarde de euro) au fost cel mai puternic afectate de pandemie și prezintă o probabilitate mai mică de a își reactiva planurile în materie de ISD (83% dintre companiile mari față de 44% dintre IMM-uri)