Piaţa băuturilor alcoolice s-a diluat cu 200 de milioane de euro

Băuturile alcoolice se numără printre bunurile de consum cu cele mai mari scăderi ale vânzărilor, în urma reducerii puterii de cumpărare. Dacă unii producători considerau că 2009 a fost un an prost, 2010 le-a adus veşti şi mai rele, scăderea consumului în urma măsurilor luate de Guvern având un efect puternic asupra vânzărilor, care se va repercuta inclusiv în 2011. Valoarea totală a pieţei băuturilor alcoolice a scăzut cu mai mult de 10%, ajungând la circa două miliarde de euro.

Piaţa bunurilor de larg consum s-a redus în primele opt luni ale acestui an cu 7%, după ce vânzările s-au diminuat deja cu acelaşi procent în 2009 faţă de 2008, potrivit datelor firmei de cercetare MEMRB. Băuturile au performat însă şi mai prost decât piaţa pe ansamblu, vânzările din magazine scăzând anul acesta cu 9% în funcţie de valoare şi cu 12% în volum.

Până la o posibilă creştere a vânzărilor, companiile au făcut ce le-a stat în putinţă pentru a împiedica reducerea şi mai mare a vânzărilor din anii precedenţi. Unele au repoziţionat produsele şi au schimbat etichetele, altele au făcut mai multe promoţii şi au renunţat la marjele de profit. Au fost şi producători care au fost nevoiţi să apeleze la măsuri şi mai radicale cum ar fi închiderea de fabrici.
Pe de altă parte, noile condiţii economice au schimbat radical şi comportamentul cumpărătorilor, românii îndreptându-se din ce în ce mai mult către produse ieftine, nu neapărat din zona fiscalizată a economiei. “Cel mai mare pericol vine din zona pieţei «fără taxe»: vinul, ţuica şi orice alte băuturi făcute în casă plus diverse alte băuturi contrafăcute. Aceste băuturi câştigă o cotă din ce în ce mai mare, iar producătorii de vin, în condiţiile actuale, vor putea face faţă acestei concurenţe foarte greu”, consideră Laura Muşat, reprezentanta producătorului de vin Murfatlar România.
O altă tendinţă de consum determinată de scăderea veniturilor şi incertitudinile pe care le rezervă românilor viitorul, a fost creşterea vânzărilor de băuturi alcoolice din magazine în detrimentul celor din baruri, restaurante şi cafenele.

Industria berii îşi închide fabricile
Piaţa berii a scăzut anul trecut până la nivelul înregistrat în 2006. După o scădere de 13% în 2009, anul acesta ar putea aduce o nouă scădere de 10%, urmând ca volumul total de bere să se ridice la circa 16 milioane de hectolitri. Printre cei mai afectaţi de scăderea consumului, producătorii de bere au fost nevoiţi să ia măsuri radicale. După investiţii masive în creşterea capacităţilor în perioada 2006-2008, primii trei jucători de pe piaţa berii au anunţat închiderea de fabrici în acest an. În ianuarie, Heineken România a anunţat închiderea unităţii de la Haţeg, Bergenbier a anunţat în august că va închide definitiv fabrica de la Blaj, care nu mai producea din 2009, iar compania Ursus Breweries a închis în noiembrie fabrica de la Cluj. Măsurile nu sunt decât o dovadă că producătorii au renunţat complet la planurile de afaceri făcute în urmă cu câţiva ani, în condiţiile în care piaţa românească, atunci când va începe să crească din nou, o va face mult mai lent.
Principalii producători pe piaţa berii, cu o valoare estimată la 1,2-1,3 miliarde de euro, sunt Ursus şi Heineken, care au fiecare între 25% şi 30% din piaţa berii. Cele două companii sunt urmate de Bergenbier, cu aproximativ 15%, şi United Romanian Breweries Bereprod, cu aproape 10% din volumele de bere.

Lipsa motivelor de sărbătoare dăunează spumantelor
După scăderi de 10-12% în 2009, producătorii de vin se aşteaptă în acest an la o reducere a vânzărilor de 7%-10%, fără a vedea semne de revenire nici anul viitor. Producătorii s-au întrecut în promoţii, repoziţionări sau au mizat pe vinul vrac, în speranţa atragerii celor cu venituri mai mici.
Şi vinul spumant a consemnat scăderi de vânzări, chiar mai abrupte. Potrivit datelor MEMRB, vânzările de spumante din retail au scăzut cu 30% în primele opt luni ale acestui an. Pe de altă parte, Dumitru Toşa, vicepreşedintele Zarea, se aşteaptă la o scădere a pieţei de numai 5% pe întreg anul 2010, în condiţiile în care perioada octombrie-decembrie are o pondere de 80% din vânzările de spumante din întregul an.
Cel mai mare producător român de vinuri, pe o piaţă estimată în acest an la 350 de milioane de euro, este Murfatlar, locurile următoare fiind ocupate de alţi trei producători importanţi - Cotnari, Jidvei şi Vincon Vrancea.

Băuturile alcoolice tari, scăderi şi de 20%
O industrie mai puţin afectată în 2009 a fost piaţa băuturilor alcoolice tari, care a înregistrat o scădere a volumelor cu 10% faţă de 2008, la 90 de milioane de litri. Anul acesta, scăderea a fost însă mai accentuată. Astfel, lichiorul a scăzut cu 23%, brandy-ul cu 22% şi ginul cu 21%, în retail, în prima parte a anului. Rezultate mai bune au fost înregistrate însă de vânzările de vodcă. Cei mai mari producători români de spirtoase, pe o piaţă estimată la aproape 400 de milioane de euro, sunt Alexandrion Grup România (lider de piaţă pe brandy), Prodal ’94 (lider de piaţă pe vodcă), Scandic Distilleries şi Euroavipo.

Whisky-ul se vinde pe pierdere
Spre deosebire de vânzările de produse autohtone, importurile de băuturi alcoolice, din care peste 60% reprezintă whisky şi 20% vodcă, au scăzut mai mult în 2009 şi mai puţin în acest an. Importurile au cumulat în 2009 circa 7,5 milioane de litri, scăderea fiind de 20-25% faţă de 2008. Pentru acest an, estimările arată o scădere de cel puţin 10%, iar în 2011 o ajustare negativă de 5-10% sau stagnare, în cazul cel mai optimist.
Băuturile de import au fost printre primele la care românii au renunţat, preţul mai ridicat fiind principalul motiv. “Pur şi simplu consumatorii nu mai cumpără. Toţi jucătorii vindem la raft mai ieftin ca în 2008, deşi euro a crescut faţă de acea perioadă, iar majorarea de TVA din acest an am acoperit-o din marja de profit”, a afirmat Tudor Furir, directorul general al Pernod Ricard România.
Pe de altă parte, Pepe Berciu, proprietarul distribuitorului BDG Import, consideră nefirească vânzarea whisky-ului la preţuri prea mici. “Acum mulţi au început să vândă la nişte preţuri la care nu numai că nu fac profit, dar fac rău brandului”, a spus oficialul BDG.
Principalii distribuitori de băuturi alcoolice de import sunt Pernod Ricard România, BDG Import, Cristalex şi Sollers Distribution care au împreună circa 85% din aceasta piaţă, estimată în 2010 la 100-110 milioane de euro.

Românii în criză: ce mai bem noi?
În vremurile bune, românii au băut slab şi scump, mai mult bere. Criza a readus în atenţie distilatele şi vinaţurile "de casă", mai ieftine şi mai tari

“Berea-i frate cu românul!”, dar românii au băut cu 10 litri de bere mai puţin în primul an de criză decât în euforicul an 2008, în situaţia în care consumul mediu anual s-a redus de la 92,5, la 82,9 litri pe locuitor. Reclamele la bere nu se lasă însă şi readuc în memorie că Burebista a ars viile, ceea ce justifică într-o anumită măsură faptul că românii şi-au ajustat consumul de vin, şi nici anul trecut nu a fost scutit de un recul de 2,4 litri, de la 24,6, la 22,2 de litri. Dar consumatorii n-au dat-o din vin pe bere, pentru că nu-i nicio plăcere, ci s-au conservat cu ţuică de prune. Singurele băuturi care n-au pierdut teren în 2009 sunt cele distilate, unde consumul a rămas constant: 6 litri pe locuitor anual.

Producţia proprie bate marfa de la raft
Din aceste date nu rezultă totuşi cât beau românii, fiindcă una-i să consumi o băutură de 5 grade, uşor de eliminat, şi cu totul altceva e să te delectezi cu una de 12 grade (vin) sau de 40 (băuturi spirtoase). Aducând băuturile alcoolice la numitor comun se vede că berea rămâne încă numărul 1, deoarece românii au băut anul trecut 4,1 litri în echivalent alcool 100%, chiar dacă a pierdut mult teren faţă de 2008, când se consumau 4,6 litri. Şi consumul de vin a bătut în retragere, de la 3 litri în 2008 la 2,7 în 2009. Numai băuturile distilate au rămas la 2,4 litri ca în anul anterior. Total dă 9,2 litri de băuturi alcoolice consumate în anul 2009 în echivalent alcool pur, mult sub cei 10 litri din 2008.
Ceea ce s-a întâmplat în primul an de criză pare însă mai mult o excepţie. Pentru că între 1990 şi 2008 s-a constatat o dublare a consumului de bere, o înjumătăţire a consumului de băuturi distilate şi un consum de vin situat puţin peste cel de la începutul anilor ’90. Cu precizarea că şi vinul a condus în topul consumului de băuturi alcoolice, la jumătatea anilor ’90, pentru ca apoi să fie surclasat de combinaţia de hamei, drojdie şi malţ.
Precizăm însă că datele statistice trebuie privite cu o doză de scepticism având în vedere că anul trecut s-au cumpărat 1,3 litri de băuturi alcoolice lunar pe persoană, dar s-au consumat 2,4 litri. În cazul berii sub 10% provine din producţia proprie, în schimb peste 80% din vinul şi băuturile distilate consumate sunt obţinute în gospodărie şi nu achiziţionate de pe piaţă.

Care sunt cei mai mari băutori din UE?
Folclorul îi dă rând pe rând pe scandinavi, britanici, irlandezi sau germani, în funcţie de preferinţele fiecăruia pentru vodcă, whisky, gin sau bere. Se pare însă că integrarea Estului e pe cale să risipească acest mit, deoarece intrarea noilor state în Uniune a determinat majorarea consumului de băuturi alcoolice la 13 litri anual pe locuitor, faţă de 8 litri în Statele Unite. Apelând la ponderile băuturilor alcoolice în coşul de consum, se constată că media UE-27 se găseşte la 2,45%, iar România, cu 1,3-1,4%, este mult sub aceasta.