Politicile publice ieftinesc utilajele și scumpesc oamenii

BNR remarcă scăderea concomitentă a numărului de salariați și a celui de șomeri, dar se mulțumește cu constatarea. „În partea a doua a anului 2010 a devenit tot mai evident faptul că evoluția ratei șomajului înregistrat s-a decuplat de cea a numărului de salariați (...), în contextul în care disponibilizările de personal au continuat și în această perioadă”, se arată în Buletinul lunar pe ianuarie 2011 al BNR.

Banca Națională mai remarcă și accentuarea declinului consumului privat în trimestrul IV 2010, „pe fondul intensificării declinului venitului disponibil al populației și al reticenței persistente care a caracterizat activitatea de creditare bancară”.

Pe de altă parte, BNR atrage atenția asupra frânării „substanțiale” a declinului formării brute de capital fix. „Contribuții la temperarea vitezei de scădere a cererii de investiții au avut toate componentele principale”, spune banca centrală, arătând spre volumul achizițiilor de utilaje (inclusiv mijloace de transport cumpărate de companii și instituții), dar și spre activitatea de construcții pentru obiective noi și spre cea de reparații capitale.

În plus, ritmul de creștere a exporturilor a depășit 17% în trimestrul IV 2010, iar în luna ianuarie 2011, volumul producției industriale a crescut cu 11,9% în termeni anuali, cea mai ridicată valoare din ultimele 12 luni.

Capitalul uman este taxat cel mai dur

La comentariile BNR asupra evoluției economiei se adaugă perspectivele pentru viitor ale managerilor de companii. Astfel, aproape jumătate din aceștia cred că vor avea afaceri în urcare în următorul an și pun din nou accent pe dezvoltare. Însă, în același timp, 70% din directorii de companii autohtone declară că vor reduce în continuare costurile, potrivit unui studiu realizat de PwC România. Mai mult, directorii sunt de părere că recesiunea pare să fi relaxat presiunea de pe piața joburilor și că acum este mai ușor de găsit și recrutat forță de muncă înalt calificată. Pe de altă parte, 67% din directori au indicat posibilitatea majorării poverii fiscale drept principala amenințare pentru companiile lor.

Situația României nu este singulară. Și în alte părți economia își revine, fără ca acest lucru să ducă la îmbunătățiri pe piața muncii. În Statele Unite, faptul că investițiile în echipamente sunt mai blând taxate decât cele cu forța de muncă au determinat companiile să-și majoreze semnificativ cheltuielile de capital, în dauna angajărilor de personal.

Potrivit Bank of America (BofA), în ultimul an s-a căscat o adevărată prăpastie între evoluția cheltuielilor de capital și cea a numărului de joburi: primele s-au majorat cu 14%, al doilea a scăzut. „Politicile de stat încurajează investițiile în utilaje și echipamente în dauna celor de personal”, spune Neil Dutta, economist al BofA, citat de Bloomberg.

Dopajul monetar nu creează locuri de muncă

Un alt motiv pentru care companiile preferă să investească în echipamente și utilaje în loc să creeze noi locuri de muncă este dat de politicile monetare extrem de laxe ale băncilor centrale ale lumii, caracterizate prin dobânzi-cheie foarte mici, deseori aproape de zero, și de majorarea masei monetare, prin achiziții de titluri de stat, destinate acoperirii deficitelor bugetare în creștere.

Potrivit unui articol al economistului și editorialistului „Financial Times” Martin Hutchinson, dobânzile menținute jos artificial și excesul de lichiditate monetară fac ca investițiile în echipamente și utilaje să fie mai ieftine decât cele cu angajații. La fel, atunci când băncile centrale au politici care nu influențează prea mult ratele de dobândă stabilite în mod real de piețe, este mai rentabil pentru companii să investească în angajați decât în cheltuieli de capital.

Hutchinson compară, în acest sens, ieșirea din recesiune a economiei americane de la începutul anilor ’80 cu situația actuală. Atunci, când politica monetară a Fed a fost extrem de austeră, bancherii centrali necedând tentației de a o relaxa, în cele cinci trimestre care au urmat nivelului maxim atins de șomaj în timpul recesiunii s-au creat peste 4,7 milioane de joburi noi. Acum, în același interval, locurile de muncă nou apărute au fost de cinci ori mai mici - 930.000.