Raport EY: Obstacolele financiare ar putea reprezenta cel mai mare impediment în atingerea țintei de emisii „net zero”

În 2020, investițiile în capacitățile de energie regenerabilă au crescut cu 2% până la 303,5 miliarde de USD, a doua cea mai mare valoare anuală înregistrată până în prezent, în pofida impactului pandemiei provocate de COVID-19 la nivel global. Cu toate acestea, a 57-a ediție a raportului EY Renewable Energy Country Attractiveness Index (RECAI) estimează că evoluția spre atingerea țintei net zero va necesita investiții suplimentare în valoare de 5,2 trilioane de USD și evidențiază rolul pe care investitorii instituționali vor trebui să îl joace în finanțarea tranziției energetice.

Conform raportului, obiectivele de mediu, de sustenabilitate și de guvernanță (ESG) au o prioritate tot mai mare în planurile investitorilor, în timp ce interesul investitorilor instituționali în sursele de energie regenerabilă continuă să crească.

Următoarea Conferință ONU privind schimbările climatice (COP26), care va avea loc în 2021, reprezintă o oportunitate pentru reducerea decalajului între ceea ce au promis să facă guvernele și nivelul măsurilor pe care le-au luat până în prezent. Concluziile raportului EY evidențiază faptul că actualele traiectorii în materie de politici și promisiuni ale celor mai avansate țări indică un angajament sporit față de niveluri mai mari de responsabilitate și transparență, anticipându-se că reprezentanții acestora vor veni cu foi de parcurs clare și cu detalii privind măsurile politice menite să încurajeze investițiile în sursele de energie regenerabilă.

De asemenea, raportul RECAI, care analizează studiile de caz pentru hidrogenul verde în Europa și China, ilustrează potențialul mare al acestei noi tehnologii, dar și obstacolele care trebuie depășite pentru ca acesta să dobândească un caracter comercial și o utilizare la scară largă.

SUA se menține pe primul loc, iar China și India completează podiumul

SUA se menține pe primul loc în clasamentul raportului și se anticipează că își va păstra poziția în mandatul președintelui Biden. Readerarea la Acordul de la Paris, corelată cu recentul anunț privind reducerea nivelurilor emisiilor de gaze cu efect de seră cu 50-52% până în 2030 și îndeplinirea obiectivului de generare a energiei electrice 100% fără emisii de carbon până în 2035 vor conduce probabil la creșterea interesului pentru investiții în SUA. În mod similar, China a rămas o piață dinamică și își păstrează a doua poziție, cu o capacitate suplimentară de generare a energiei eoliene de 72,4 GW în 2020, în contextul în care dezvoltatorii au urgentat finalizarea lucrărilor înainte de reducerea subvențiilor pentru instalațiile eoliene terestre. În aprilie, China și SUA au anunțat, de asemenea, că vor colabora între ele, precum și cu alte țări, în vederea gestionării schimbărilor climatice.

India avansează cu un loc în clasament până pe poziția a treia, anticipându-se o creștere semnificativă a sectorului energiei solare din această țară, în contextul în care prognozele indică faptul că volumul de energie generată din surse fotovoltaice îl va depăși pe cel al energiei bazată pe cărbune până în 2040. Și țările Asiei de Est, Japonia și Coreea de Sud (clasate pe locurile 8 și, respectiv, 17), și-au asumat anul trecut angajamente în direcția obiectivului net zero. Raportul EY evidențiază faptul că în Asia de Est se înregistrează perspective solide în materie de proiecte în domeniul energiei verzi, cu peste 800 de proiecte pregătite pentru demarare și un potențial total de investiții în valoare de 316 miliarde de USD.

Alte țări care au urcat în clasament

Numeroase guverne au inițiat măsuri pentru lansarea de noi proiecte eoliene offshore. Polonia, aflată acum pe poziția 22, a adoptat o nouă lege care promovează construirea unor capacități eoliene offshore cu o putere totală de 5,9 GW până în 2030 prin proceduri de licitație competitive. În același timp, autoritatea federală de mediu din Brazilia a publicat ghidul de licențiere pentru proiectele eoliene offshore, ceea ce a făcut ca această țară să urce până pe locul al 11-lea.

Germania a coborât cu un loc în clasament până pe poziția a șaptea, pe fondul criticilor la adresa unor modificări de ultim moment aduse modului de organizare a viitoarelor licitații pentru proiecte eoliene terestre. Aceste modificări ar permite autorităților de reglementare să reducă dimensiunile licitațiilor, în cazul unui deficit de subscriere a acestora, iar dezvoltatorii consideră că această incertitudine va conduce la scăderea volumelor ofertate.

Italia a urcat două locuri până pe poziția a 15-a, după primirea unui grant în valoare de 209 miliarde de euro de la Fondul de redresare al UE. De asemenea, guvernul italian le-a comunicat dezvoltatorilor că este dispus să prelungească până anul viitor programul de licitații de susținere pentru proiectele de energie eoliană și solară cu o capacitate totală de 4,7 GW, după ce runda inițială a înregistrat un deficit de subscrieri.

„În România au fost reluate discuțiile cu privire la investițiile în capacități noi de energie regenerabilă. Discuțiile nu sunt însă suficiente pentru reincluderea României în topul RECAI. Investițiile în noi unități, eventuale scheme suport și predictibilitatea cadrului legislativ ar putea contribui la revenirea României în topul celor mai atractive 40 de țări pentru investiții în energie regenerabilă”, a declarat Mihai Drăghici, Senior Manager, Consulting, EY România (foto).

Se observă o tranziție clară de la investițiile în combustibilii fosili spre proiectele durabile din punct de vedere ecologic din partea investitorilor instituționali, care sunt din principiu mai reticenți la riscuri. Instrumentele de diminuare a riscurilor, mecanismele de finanțare structurată adaptate special sectorului energiei regenerabile și angajamentele în materie de reglementare ar ajuta la creșterea fluxului investițiilor. Angajamentele ferme din partea delegațiilor la COP26 reprezintă o necesitate pentru a asigura punerea în practică a principiilor Acordului de la Paris. Statele cele mai dezvoltate trebuie să își onoreze promisiunile existente de a oferi finanțări anuale în valoare de 100 miliarde de dolari statelor în curs de dezvoltare și toate țările trebuie să stabilească urgent obiective realiste pe termen scurt și să nu amâne adoptarea de măsuri. Nu mai avem prea mult timp de pierdut.