Reforma pensiilor „nesimţite” - atac direct la contribuabili

Patronii firmelor private, membrii asociaţiilor familiale, persoanele autorizate să desfăşoare activităţi independente, precum şi cele care realizează venituri exclusiv din drepturi de autor, convenţii civile sau contracte de colaborare vor fi obligate să plătească contribuţii de asigurări sociale (CAS) de minimum 220 şi maximum 2.870 de lei lunar pe veniturile obţinute din aceste activităţi. Banii colectaţi astfel vor finanţa transferul obligaţiilor de plată ale pensiilor foştilor angajaţi din apărare, ordine publică şi siguranţă naţională de la bugetul de stat la cel al asigurărilor social, scrie Adrian Moşoianu în Săptămâna Financiară

Unele pensii „nesimţite” aflate în prezent în plată sunt mai de bun-simţ decât altele! Aşa reiese din ultima variantă a proiectului de lege privind sistemul unitar de pensii publice, elaborată de Guvern şi dată publicităţii săptămâna trecută. Şi nu numai atât. În condiţiile în care noua lege a pensiilor va fi adoptată în forma ei actuală, o serie întreagă de antreprenori privaţi şi liber-profesionişti vor fi taxaţi suplimentar, pentru a se acoperi atât deficitul actual al bugetului asigurărilor sociale de stat, cât şi obligaţiile suplimentare de plată ale acestuia, care vor apărea odată cu intrarea în vigoare a actului normativ.

Se transferă povara de la un buget la altul

Forma iniţială a proiectului de lege prevedea că toate pensiile „speciale” (ale militarilor, poliţiştilor, magistraţilor, diplomaţilor, funcţionarilor publici parlamentari, parlamentarilor, personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă şi cele ale personalului Curţii de Conturi) urmează a fi recalculate şi reduse corespunzător, astfel încât cuantumul lor să reflecte contribuţiile plătite de-a lungul timpului la sistemul public de pensii, renunţându-se la finanţarea sau suplimentarea lor de la bugetul de stat.

În schimb, ultima variantă a proiectului de lege mai sus menţionat prevede că pensiile de serviciu ale angajaţilor din apărare, ordine publică şi siguranţă naţională vor fi exceptate de la recalculare şi îşi vor păstra cuantumul actual. Mai mult, acestea vor fi integrate în sistemul public de pensii, adică nu vor mai fi plătite de la bugetul de stat, prin alocări către ministerele corespunzătoare, ci de la bugetul asigurărilor sociale, adică din banii colectaţi din CAS-ul plătit de toţi salariaţii.

Buget care deja înregistra un deficit de 6,5 miliarde de lei în noiembrie 2009, adică 1,3% din PIB-ul estimat pe anul trecut. Potrivit bugetelor pe 2010 ale Ministerului Apărării Naţionale (MApN), Ministerului Administraţiei şi Internelor (MAI) şi Serviciului Român de Informaţii (SRI), suma totală alocată pentru plata pensiilor în aceste structuri este de 3,7 miliarde de lei.

Apărarea şi ordinea publică, „mai egale” în drepturi

Ultima variantă a proiectului legii unice de pensionare stipulează că, spre deosebire de celelalte pensii „speciale” aflate în prezent în plată, care urmează să fie recalculate corespunzător cu sumele cu care beneficiarii au cotizat la sistem şi cu stagiul lor de cotizare, pentru pensiile de serviciu ale militarilor şi poliţiştilor, „punctajul mediu anual se determină prin raportarea cuantumului pensiei stabilite conform legislaţiei anterioare la valoarea unui punct de pensie în vigoare la data intrării în vigoare a noii legi unice de pensionare”. Cel mai simplu calcul aritmetic arată că, efectuând acest calcul în sens invers, adică înmulţind punctajul mediu anual rezultat din algoritmul prezentat în proiectul de lege cu valoarea la zi a unui punct de pensie, rezultă că militarii şi poliţiştii pensionari îşi vor păstra cuantumul actual al pensiilor.

Este drept, spre deosebire de celalalte categorii de pensii de serviciu, în cazul lucrătorilor din apărare, ordine publică şi siguranţă naţională apare o problemă. Aceştia din urmă nu au contribuit deloc, în perioada activă, la sistemul public de pensii, ci au plătit doar 5% din salariul brut lunar la bugetul de stat, buget din care îşi primesc şi pensia. Astfel încât, dacă li s-ar aplica recalcularea exact ca şi celorlalte categorii profesionale menţionate mai sus, ar exista doar două posibilităţi: sau ar încasa pensii corespunzătoare acestei contribuţii mult reduse, de 5%, sau şi-ar pierde pensiile, întrucât nu au plătit deloc contribuţii la bugetul asigurărilor sociale.

Nu se doreşte reducerea pensiilor „în uniformă”

Exista însă o altă soluţie care să aducă pensiile militarilor şi poliţiştilor mai în acord cu principiul contributivităţii, pe care autorităţile susţin că vor să construiască noul sistem unitar de pensii. Soluţie prezentată chiar de către actualul ministru al muncii, Mihai Şeitan, în mai 2009: aceea de a recalcula pensiile de serviciu respective ca şi cum salariaţii şi angajatorii cu pricina ar fi plătit nivelul de CAS valabil în fiecare an de activitate, aplicat corespunzător veniturilor câştigate în anii respectivi.

„În momentul în care intră legea nouă, eu spun: şi le dau cât iese. În fiecare an, eu ştiu cât a fost contribuţia normală - 12%, 13%, 14%, 30% - şi fac calculul, câte puncte îi ies în fiecare an omului, ţinând cont de salariul lor. Şi o să iasă o pensie ca şi când au fost în sistemul ăsta public. Cât o să fie pensia aia, atât le dau”, declara anul trecut Mihai Şeitan.

În acest fel, pensiile curente aflate în plată ale militarilor şi poliţiştilor ar fi fost recalculate după acelaşi principiu ca şi cele din sistemul public (chiar dacă beneficiarii au contribuit mult mai puţin şi la alt buget decât cetăţenii „normali”) şi nu ar mai fi echivalente cu 60% din ultima soldă sau salariu brut. Mai ales că, potrivit legislaţiei curente, aceste pensii s-au actualizat anual, de-a lungul timpului, nu prin raportare la salariul mediu pe economie, ca la pensionarii din sistemul public, ci la câştigurile din sectoarele de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională - semnificativ mai mari.

Se pare însă că nu se va mai apela la această soluţie. Consilierul ministrului muncii, Loredana Manolache, a declarat, săptămâna trecută, că militarii, poliţiştii şi angajaţii serviciilor secrete ar putea beneficia de condiţii aparte de pensionare, cu anumite sporuri, justificate de condiţiile dificile de muncă ale acestora, condiţii care sunt în prezent negociate cu ministerele de resort. Ea a adăugat că recalcularea pensiilor pentru aceste categorii ar putea să se facă după algoritmul după care se calculează aceste pensii în prezent, care este diferit de cel aplicabil celorlalte categorii de pensionari.

Pensiile în plată se menţin, salariile cresc

Pe de altă parte, potrivit expunerii de motive a proiectului legii unice de pensionare, vor fi integrate în sistemul unitar de pensii publice toate persoanele care activează în prezent în domenii în care se utilizează legi speciale de pensionare.

„Conform cotelor actuale de contribuţii de asigurări sociale, angajatorul va plăti 20,8%, aplicat fondului de salarii brute, iar angajatul 10,5%, aplicat salariului brut lunar, conform legii. În cazul personalului din apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, se transferă cei 5% ce se plăteau la bugetul de stat către bugetul asigurărilor de stat şi se adaugă încă 5,5%. Majorarea cu 5,5% a contribuţiei se realizează prin creşterea soldei/salariului brut, astfel încât câştigul net să nu fie afectat”, se spune în expunerea de motive, iar proiectul propriu-zis spune acelaşi lucru.

În plus, pentru angajaţii activi din apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, stabilirea pensiilor se va face prin înmulţirea numărului mediu de puncte pe care persoana l-ar fi realizat pe toată durata de activitate, dacă ar fi plătit contribuţii de asigurări sociale, cu valoarea unui punct de pensie, stabilită prin lege”.

Tunurile pe întreprinzători

Acţionarii şi asociaţii firmelor private, membrii asociaţiilor familiale, PFA-urile, liber-profesioniştii, precum şi persoanele plătite exclusiv pe drepturi de autor, convenţii civile sau contracte de colaborare, care realizează, din aceste surse, venituri anuale de minimum 7.344 de lei (patru salarii medii brute) vor fi obligate, potrivit proiectului de lege, să plătească CAS integral, de 31,3%, pe aceste sume.

Mai mult, deşi această obligaţie de plată se declanşează doar la venituri lunare de minimum 612 lei pe lună, baza de impunere este de 705 lei pe lună (salariul minim din sectorul bugetar), ceea ce se traduce printr-un CAS minim de 220 lei lunar. Şi, spre deosebire de cei plătiţi pe drepturi de autor, toate celelalte categorii datorează CAS pe veniturile specificate chiar dacă au şi un contract de muncă, fiind astfel dublu impozitate! Iar plafonul maxim de impunere a CAS este fixat extrem de sus, la cinci salarii medii pe economie (echivalent cu un CAS lunar de 2.870 lei pe lună), scopul său fiind nu acela de a limita povara fiscală a contribuabililor, ci, după declaraţiile ministrului muncii, Mihai Şeitan, „de a nu mai exista pensii foarte mari plătite de stat”.

În ipoteza fericită, dar nespecificată în lege, în care baza de impunere a CAS pentru aceste categorii va fi similară celei prevăzute de Codul Fiscal pentru impozitul de 16% (adică venitul net, după scăderea cheltuielilor şi a diverselor deduceri), pornind de la proiecţia din bugetul de stat pe 2010, care estimează încasări din impozitul pe venituri din activităţi independente de 528.357.000 lei, rezultă că din aceste venituri s-ar putea încasa CAS de peste un miliard de lei.

Dintr-un alt calcul posibil, care porneşte de la ipoteza că fiecare dintre cele 344.543 de PFA-uri înregistrate la ONRC la finalul lui 2009 va plăti CAS-ul minim impus de lege, de 220 de lei, rezultă încasări pentru pensii de 910 milioane de lei. Însă, dacă pe total PFA-urile s-ar asigura la o sumă medie situată între pragurile prevăzute de lege, de 705 şi 9.180 de lei, încasările din CAS ar putea fi substanţial mai mari, de peste 6 miliarde de lei. Deloc spre lauda celor care l-au elaborat, proiectul de lege este suficient de vag pentru a îngădui şi alte interpretări şi calcule.

Guvernul îşi face loc pentru deficitul propriu

În forma ei actuală, noua lege a pensiilor este menită să reducă nu presiunea asupra bugetului asigurărilor sociale, din care se plătesc pensiile publice, ci pe cea suportată de bugetul de stat, adică să asigure mai mulţi bani la dispoziţia Guvernului. Acest lucru este recunoscut chiar de către ministrul Şeitan, care a declarat, săptămâna trecută, că bugetul de pensii va trebui subvenţionat anul viitor de la bugetul de stat doar cu un miliard de euro, faţă de 1,5 miliarde de euro anul acesta.

În prezent, de la bugetul de stat, obligaţiile anuale de plată legate de pensii pot fi estimate la aproape 9,6 miliarde de lei, reprezentând pensii pentru angajaţi din apărare, ordine publică şi siguranţă naţională (3,7 miliarde de lei), suplimentarea pensiilor speciale parţial contributive (493 de milioane de lei) şi subvenţii pentru acoperirea deficitului sistemului public de pensii (5,4 miliarde de lei, în ianuarie-noiembrie 2009).

În urma aplicării actualei forme a proiectului de lege, plata pensiilor MApN şi MAI s-ar transfera la bugetul asigurărilor sociale, pensiile magistraţilor, diplomaţilor, parlamentarilor şi aviatorilor n-ar mai fi suplimentate de la bugetul de stat şi, în schimb, ar apărea obligaţii de plată a CAS pentru militari şi poliţişti, de circa 1,86 miliarde de lei, după cum reiese din bugetele pe 2010 ale celor două instituţii.

CAS pe dividende?

De vreme ce proiectul de lege stipulează că vor fi impuse cu CAS veniturile acţionarilor, asociaţilor şi comanditarilor, fără alte precizări, din forma actuală a actului normativ rezultă că şi dividendele, şi sumele obţinute din cesionare de acţiuni şi părţi sociale, ca şi din lichidări de firme, vor fi venituri purtătoare de CAS.

Asta în pofida declaraţiilor de negare ale ministrului finanţelor, Sebastian Vlădescu, care a spus că „nu există documente” cu privire la „ideea de CAS pe dividende”. Precum şi în pofida bunului-simţ şi a caracteristicilor aparte ale dividendelor. Acestea nu sunt venituri certe şi cu caracter de continuitate şi reprezintă câştiguri din investiţii, nu din muncă în sens juridic. Pe lângă că, în acest fel, s-ar ajunge în România la o triplă impozitare a profitului.

Dacă în privinţa cesionării de acţiuni şi părţi sociale şi a veniturilor din lichidări de firme este greu de făcut o estimare, lucrurile stau altfel în privinţa dividendelor. Guvernanţii mizează, în bugetul de stat pe 2010, pe încasări din impozitarea dividendelor încasate de persoanele fizice de peste 1,5 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o bază de impunere de 9,3 miliarde de lei. Aplicând CAS-ul de 31,3%, rezultă încasări potenţiale la bugetul de pensii de aproape 3 miliarde de lei.

Soluţie: solidaritatea între generaţii, împotriva statului

Una dintre soluţiile la care micii antreprenori ar putea recurge pentru a evita plata CAS-ului pe veniturile specifice obţinute este aceea de a ceda din părţile sociale deţinute la firme, precum şi 99% din profitul obţinut, părinţilor sau altor rude aflate la pensie, întrucât aceştia sunt exceptaţi de la plata CAS pe aceste sume, este de părere Sorin Istrate, managing partner al firmei de servicii de consultanţă fiscală, contabilitate şi salarizare Contexpert Consulting.

„Celebra vorbă românească îşi dovedeşte din nou aplicabilitatea. Oare eventualii investitori în România îşi vor aduce cu ei bătrânii?”, se întreabă, retoric, Istrate.

Potrivit acestuia, prin noul proiect de lege cu privire la pensii, statul atacă clasa socială medie din România şi se distanţează din ce în ce mai mult de majoritatea statelor din UE. „Ce vor face cei care, până în acest moment, au ales să-şi construiască singuri libertatea financiară şi viitorul după vârsta retragerii din activitate? Vor face precum cei care şi-au înregistrat maşinile în Bulgaria, refuzând să plătească taxa de primă înmatriculare a autovehiculelor”, a conchis Istrate.

E din ce în ce mai scump să munceşti în România

Taxele şi contribuţiile obligatorii ale angajatorilor cu forţa de muncă consumă, în medie, în România, 34,2% din profitul companiilor, semnificativ peste media ţărilor din Europa de Est şi Asia Centrală (23,1%) şi chiar a statelor membre OECD, care grupează cele mai bogate, dar şi cele mai „sociale” state ale lumii, în special din Europa (24,4%).

Prin comparaţie, în Bulgaria, ţară vecină şi cu un sistem de impuneri sociale extrem de asemănător cu cel românesc, totalul contribuţiilor cumulate ale angajatorului şi angajatului, pentru pensie, sănătate, şomaj, accidente de muncă şi garantarea creanţelor salariale, este de 30,5% din venitul brut lunar, faţă de 44,25% în România. CAS-ul pentru pensii, în Bulgaria, este de 10% pentru angajator şi 8% pentru angajat. Şi în Ungaria, totalul contribuţiilor este sub nivelul de la noi (41,5%).

De reţinut că „legendarul” stat asistenţial suedez impune angajatorilor şi angajaţilor, cumulat, contribuţii sociale totale de doar 38,42%, din care 31,42% pentru angajatori, acestea din urmă fiind reduse, în 2008, la 21,30% pentru salariaţii între 18 şi 25 de ani.