„Îngerii afacerilor” bat mai rar din aripi

După o perioadă în care potenţialul ideilor emise de antreprenori fără experienţă în business găsea un ecou imediat în mediul de afaceri, numărul “îngerilor” care ofereau finanţare a scăzut anul trecut. Iar anul acesta şi mai puţine idei de afaceri vor primi sprijinul unui “business angel”. Motivele reculului ţin exclusiv de criză şi de grijile pe care finanţatorii le au cu propriile afaceri

Dacă în trecut oamenii de afaceri creau fonduri de tip “business angel” pentru a sprijini ideile bune, care arătau un profit frumos într-un orizont de câţiva ani, acum antreprenorii aflaţi la început de drum au şanse mai mici să găseasc un partener dispus să ofere bani şi consultanţă în schimbul unui pachet de acţiuni. “Îngerii” n-au dispărut de tot, dar sunt foarte selectivi, iar proiectele prezentate trebuie să aibă absolut toate ingredientele pentru a obţine finanţare. Chiar şi atunci când ideea este bună şi indică o traiectorie pe profit, banii finanţatorilor vin mai greu, pentru că şi „în rai” sunt probleme: afacerile pe care îngerii le patronează direct n-au fost scutite de criză, iar companiile în care sunt acţionari majoritari au avut nevoie de tot suportul lor. Iar dacă anii trecuţi erau puse la bătaie cu uşurinţă sume de ordinul zecilor sau sutelor de mii de euro, acum se oferă finanţări mai mici, care coboară uneori la numai 10.000 de euro.

Şi profilurile antreprenorilor care apelau la “îngeri” s-au amestecat. După 2008, spun cei din categoria “business angels”, cele mai multe propuneri n-au mai venit de la start-up-uri, ci de la afaceri aflate în dificultate.

Ce afaceri sprijină acum „îngerii”
"Business Angels" sunt investitori mici sau mari, persoane fizice care au capital, expertiză şi legături de afaceri - uneori mai importante decât banii - pe care le pot pune la dispoziţia întreprinzătorului, în condiţii negociabile. Aceste condiţii pot cuprinde, conform uzanţelor din ţările Europei Occidetale, între 5 şi 25% din acţiuni, acţiuni preferenţiale, un loc şi drept de veto în Consiliul de Administraţie, modalităţi de control, rapoarte periodice, condiţionarea investiţiei de participarea altor investitori etc.

Ce tip de afaceri preferă să finanţeze aceştia? În general, cele care au legătură cu mediul online - o constantă - sau care sunt apropiate de domeniile în care ei au căpătat notorietate şi bani. Radu Georgescu, preşedintele Gecad Grup, a susţinut în ultimii ani companii de software, dar şi câteva proiecte online. “Nu prea mă interesează alte domenii căci prefer să vin cu valoare adăugată acolo unde mă pricep”, spune el. Radu Ioan Tudorache, unul dintre proprietarii grupului Montero, nu are direcţii predilecte de investiţii. „Trebuie să fie domenii care cresc - exponenţial, dacă se poate - şi au potenţial mare de scalabilitate, atât în România, cât şi în ţările învecinate”, a precizat omul de afaceri. Pentru Marius Ghenea, unul dintre cei mai cunoscuţi şi activi antreprenori care sprijină ideile profitabile, nu există restricţii teoretice pentru anumite sectoare de investiţii. “Angajamentele business angel nu permit însă investiţii în proiecte cu necesităţi mari de capital şi cu maturităţi foarte lungi. Ca şi preferinţă, în ultimii ani am fost atras în principal de proiecte de business în sectorul online, dar am investit şi în afaceri tradiţionale”, a arătat omul de afaceri.

Cât mai sunt dispuşi să ofere
Marius Ghenea a început să facă astfel de investiţii după primul său exit important, în 2002. Anul trecut a investit în trei noi proiecte de acest gen. Criza a generat mai multe „cazuri” de investiţii deoarece tot mai mulţi antreprenori au simtit presiunea financiară şi au căutat „îngeri investitori” sau alte categorii de parteneri de investiţii, aşa că a avut de analizat multe proiecte interesante, spune acesta. „Nivelul de investiţii variază între sume de ordinul zecilor de mii de euro - în general de la minimum 50.000, altfel investiţia nu se justifică -, mergând până la sume de ordinul sutelor de mii de euro, cea mai mare investiţie business-angel din ultima perioadă depăşind puţin un milion euro”, a adăugat Marius Ghenea. El este interesat să investească în continuare, în măsura în care identifică noi oportunităţi. „Nu există un buget specific pe care l-am alocat, va depinde efectiv de tipul de proiecte prezentate, de negocieri şi de necesităţile reale de finanţare în acele proiecte”, a precizat Ghenea.

Nici pentru Radu Tudorache nu există un buget standard. „În câteva proiecte am participat alături de alţi investitori pe care i-am atras. Unindu-ne forţele am avut acces la proiecte de amploare”, spune acesta. Procesul de finanţare a fost mai dificil în ultimele 18 luni, recunoaşte omul de afaceri care a continuat să sprijine activităţi noi, în special pe cele care au avut sinergii cu afacerile derulate deja în cadrul M Grup. „Şi în perioada următoare, afacerile cu potenţial sinergic cu ce există deja în grup au prioritate. Anul trecut am investit în servicii de curăţenie, amenajări/întreţinere grădini şi în mediul online”, a precizat Tudorache. În acest moment, după ce a participat la multe proiecte din zona antreprenoriatului care premia idei de afaceri pe hârtie, el s-a implicat ca mentor în proiectul starups.ro prin care susţine 4 afaceri noi, ce beneficiază gratis de contabilitate, spaţii de închiriat, relaţii publice, suport tehnologic, timp de un an. „După ce acest proiect va fi un succes în Bucureşti îmi doresc ca el să se extindă la nivel naţional pentru că reprezintă o cale potrivită pentru demararea unor afaceri de succes”, a adăugat reprezentantul Montero Grup.

Anul trecut, Radu Georgescu nu s-a mai implicat activ decât în cele două proiecte din care nu şi-a făcut încă exitul. Companiile din cadrul GECAD Group au ajuns la un asemenea nivel de dezvoltare încât îşi dedică lor aproape tot timpul, iar pentru 2010 nu va mai investi în alte proiecte. Nici Radu Octavian, de numele căruia este legată evoluţia grupului RTC, nu-şi va asuma rolul de business angel. „Categoric nu. Anul acesta bugetul pentru noi investiţii este zero, tot cash-ul fiind direcţionat spre supravieţuirea businessului”, a precizat omul de afaceri pentru SFin.

Cei care vor să cheme un „înger” în afacerea pe care o pornesc mai au însă şanse, pentru că există oameni de afaceri dispuşi să investească. Trebuie doar să explice corect potenţialul afacerii şi să transmită antreprenorului încredere în capacitatea sa de a conduce noul business. Pentru că, aşa cum spune Radu Tudorache, ei sunt cheia. „Şi eşecurile, şi succesele se datorează într-o măsură importantă pieţei pe care se acţionează, dar partenerul este cel care realmente contează. Adică cel mai important este partenerul, din nou partenerul şi iar partenerul”.

Potrivit unui studiu al European Business Angel Network, o reţea non-profit înfiinţată cu sprijinul Comisiei Europene, înainte de criză 34% din investiţiile informale de acest tip implicau o pierdere totală, 6% o pierdere parţială, 8% nu aduceau nici pierdere, nici profit, 7% asigurau un profit de sub 10%, 7% un profit de 10-24%, 13% aveau un profit de 25-49%, iar 25% din aceste investiţii se finalizau cu un profit de peste 50%.