Afaceri românești pornite de la zero care au devenit lideri de piață

După mai bine de 20 de ani de capitalism, puțini sunt antreprenorii care, pornind în afaceri de la zero, s-au concentrat pe o anumită nișă, și-au canalizat resursele și au reușit să performeze pe segmentul respectiv fără a avea, cel puțin până acum, intenția de a vinde, scrie Mihail Tănase în Săptămâna Financiară.

Mediul privat românesc, așa cum s-a dezvoltat după 1990, are multe povești de spus. Sunt firme care au reușit să se extindă, dar al căror model de business a eșuat, sunt altele care nu s-au putut adapta unui mediu economic cu legături prea strânse cu politicul sau cu aparatul birocratic. Sunt mulți care au prosperat de pe urma relațiilor cu statul sau au cumpărat active din patrimoniul public pe bani de nimic, așa cum sunt și antreprenori care au dezvoltat afaceri de succes pentru ca apoi să le vândă investitorilor străini.

În schimb, mult mai rare sunt afacerile care au pornit la drum numai cu capitalul uman al antreprenorilor, dar prin ambiție și tenacitate au reușit să construiască business-uri solide. Astfel de afaceri, fie că devin sau nu lideri de piață, reprezintă cheia dezvoltării unui mediu de business sănătos.

Business după model nemțesc

Frații Szasz din Târgu-Mureș au pornit în 1996 cu Renania business-ul cu echipamente pentru protecția muncii. Cochetând și cu alte idei de afaceri, cei doi frați au început să importe articole de la o firmă germană după care, simțind potențialul pieței, și-au diversificat portofoliul. „Oportunități există și vor exista mereu. Acum 15 ani ne-am întâlnit cu o astfel de oportunitate și nu am lăsat-o să treacă pe lângă noi. Am ales să ne concentrăm pe un singur lucru, astfel încât să-l facem foarte bine”, a declarat pentru SFin Orlando Szaz, directorul general al Renania.

Acum firma distribuie peste 1.000 de articole și importă din China îmbrăcăminte de protecție sub propriile mărci. O altă firmă desprinsă din Renania, condusă de celălalt frate, Roland Szasz, produce echipamente de protecție pentru lucrul la înălțime, mai mult de jumătate din producție fiind exportată în Europa de Vest, în special în Germania.

Deși e lider de piață și este prezent în toată țara, directorul Renania se gândește să-și crească și mai mult cota de piață. Cei doi frați, care au primit oferte de vânzare înainte de criză, se consideră încă prea atașați emoțional de afacere pentru a face acest pas.

 Cât mai puține afaceri cu statul

Patru cercetători de la Institutul de Protecția Plantelor au decis să înceapă afacerile pe cont propriu în 1990, înființând firma Alcedo. Au început de jos, realizând tratamente pentru agricultorii cu suprafețe mici și deratizări în București. Abia în 1991 au avut bani să cumpere primul camion de pesticide. Inițial cumpărau produse de protecția plantelor de la fabricile românești, dar cu timpul acestea au fost închise, astfel că s-au axat pe importuri. În 1997, Alcedo era deja lider de piață, potrivit lui Nicolae Săndulescu, președintele companiei și unul dintre cei patru acționari.

În 2000, Alcedo a deschis propria fabrică, unde produce pesticide în colaborare cu unii dintre cei mai importanți producători mondiali. Fabrica, în care s-au investit în total aproape 10 milioane de euro, acoperă circa 20% din vânzările de pe plan intern ale firmei și livrează și pentru export, în special pentru țările vecine.

Strategia companiei a fost guvernată de prudență. Firma s-a ferit să împrumute bani, primul credit fiind contractat abia prin 2000. Totodată, acționaii nu au luat dividende decât după zece ani de la înființare. „Nu am lucrat cu statul sau, dacă s-a întâmplat, a fost nesemnificativ, sub 2-3% din cifra de afaceri. Totodată, nici n-am cumpărat nimic de la stat. Asta consider că ne-a prins bine în final”, a spus președintele Alcedo.

Învingători în lupta cu multinaționalele

Afacerea Dedeman a fraților Pavăl a început cu o rețea de mici magazine cu articole de amenajări interioare în Bacău și zona Moldovei. Primul magazin mai mare a fost deschis în 2003, la Suceava, și avea o suprafață de 3.500 de metri pătrați. Unitatea încă mai există, dar suprafața a fost extinsă de două ori. “Până atunci au trecut însă alți zece ani în care a trebuit să acumulăm și resurse, și experiență”, a declarat președintele companiei, Dragoș Pavăl.

Dedeman a ajuns lider în retailul de bricolaj, devansând multinaționale prezente de mulți ani în România, continuarea extinderii după declanșarea crizei fiind cea care a dus firma românească în această poziție. “Condițiile de piață au fost aceleași pentru toți, însă noi am abordat diferit lucrurile pentru că suntem români, trăim aici și avem mai multă încredere în această piață. Dacă am fi înghețat investițiile, acum am fi fost în situația concurenților noștri”, a mai spus Pavăl.

Până la sfârșitul lunii Dedeman va avea 23 de magazine. Pe termen lung, obiectivul lui Dragoș Pavăl este o cât mai bună acoperire a teritoriului României, astfel încât să existe un magazin în fiecare județ și în fiecare punct cardinal al Capitalei, ceea ce înseamnă o rețea de circa 45 de unități comerciale.

Deși a primit oferte, Pavăl nu pare interesat să vândă afacerea. “Am primit oferte, însă nu aprofundăm discuțiile pentru că nu ne interesează să vindem. Vrem să păstrăm afacerea pentru că s-ar pune problema ce vom face de-a doua zi. Altfel, am ajunge în situația celor care cumpără, care încearcă să-și plaseze în ceva banii”, a mai spus omul de afaceri.

Afacerile de familie în Germania

Deși țara este cunoscută în special pentru marii producători din industria auto sau de echipamente industriale, adevăratul motor al economiei germane îl constituie așa-numitul mittelstand, reprezentat de circa trei milioane de întreprinderi mici și mijlocii care angajează peste două treimi din forța de muncă a Germaniei, deținând totodată o pondere importantă din exporturi.

Astfel de firme, multe din ele afaceri de familie, s-au specializat în domenii extrem de precise, unde cu greu pot fi concurate pe plan mondial. Dacă există o anumită operațiune care poate fi făcută numai cu un anumit echipament, cu siguranță acesta se produce undeva într-un oraș din Germania.

Plutonul afacerilor nemțești specializate, care mai sunt numite și „campionii din umbră”, este vast și cuprinde companii precum Kärcher (aspiratoare și sisteme de curățare sub presiune), Leitz (unelte pentru procesarea lemnului), Webasto (sisteme auxiliare de încălzire și trape pentru mașini), Hauni (linii de producție pentru industria tutunului) sau Kugler-Womako (linii de producție pentru tipărirea pașapoartelor).

Aceste afaceri, caracterizate de atenția deosebită la detalii și de prudență financiară, au putut nu doar să reziste, ci și să se dezvolte ca urmare a unui sistem educațional ce pune accentul pe școlile de meserii.