ALRO: Suntem de acord cu renegocierea preţului în contractul cu Hidroelectrica. Negocierile sunt într-un stadiu avansat

Alro Slatina, cel mai mare client al Hidroelectrica, este de acord cu renegocierea preţului din contractul de furnizare a energiei electrice încheiat cu producătorul de energie hidro, renegociere cerută de Fondul Monetar Internaţional, dar şi cu o desecretizare parţială a contractului, în măsura în care aceasta nu va afecta concurenţial compania, a declarat joi, într-o conferinţă de presă, Marian Năstase, vicepreşedinte în Consiliul de Administraţie al Alro Slatina.

'Negocierea cu Hidroelectrica este într-un stadiu avansat. Renegocierea preţului şi asumarea unor riscuri suplimentare pot fi supuse negocierii. Vom fi de acord să desecretizăm contractul, însă noi suntem într-o piaţa concurenţială şi desecretizarea ne va afecta, iar întrebarea care se pune este cine va suporta daunele concurenţiale', a explicat vicepreşedintele CA Alro Slatina.

Acesta a precizat că discuţiile asupra contractului cu Hidroelectrica sunt într-un stadiu avansat însă acestea nu puteau fi finalizate până la 15 februarie, data limită stabilită pentru renegocierea contractelor, deoarece pentru luarea unor astfel de decizii trebuie parcurşi unii paşi esenţiali pentru o companie privată cum este Alro Slatina, fiind necesară chiar o Adunare a Acţionarilor pentru a aproba modificarea contractului. În ceea ce priveşte alte două cerinţe ale FMI, legate de o renegociere a duratei contractului cu Hidroelectrica şi a cantităţilor de energie, reprezentanţii Alro au lăsat să se înţeleagă că nu ar fi de acord cu astfel de ajustări.

'Nu am dori diminuarea cantităţilor pentru că noi suntem o societate de producţie, iar reducerea cantităţilor ar duce la scăderea producţiei. Noi nu ne considerăm în categoria băieţilor deştepţi, suntem un producător industrial cu trei societăţi şi 3.000 de oameni angajaţi direct, iar alţi 30.000 de oameni depind în direct de noi şi suntem şi unul dintre contributorii importanţi la bugetul de stat şi cel local. Dacă noi stopăm furnizarea de materie primă vom afecta alte societăţi din România. Deci, cred că problema nu se pune direct în cazul nostru', a declarat Marian Năstase.


În ceea ce priveşte reducerea duratei contractului, acesta a menţionat că, pentru ca societatea să investească în proiectul pe care îl are la Tulcea de construire a unei noi unităţi de producţie, este nevoie de finanţare, care este acordată de societăţile bancare pe baza unor contracte pe termen lung, de minimum cinci ani. 'Pentru a te dezvolta, băncile te finanţează pe baza unor contracte pe termen lung pentru materii prime şi cantităţi de produse vândute pe o perioadă de minimum cinci ani de zile', a spus Marian Năstase.

El a subliniat că, în prezent, contractul cu Hidroelectrica a fost pus la dispoziţia Comisiei Europene, nu şi a FMI, dar, dacă reprezentanţii Fondului o vor cere, 'o vom face'. Alro a înregistrat în ultimul trimestru al anului trecut o scădere cu 70% a profitului, în comparaţie cu T4 2010, din cauza reducerii preţului aluminiului la Bursa Metalelor de la Londra (LME) şi a creşterii costurilor cu utilităţile, rezultate în principal din achiziţionarea de electricitate de pe pieţele spot şi de echilibrare.

Din cauza Forţei Majore declarate de Hidroelectrica, în T4 2011, Alro a primit 50% sau mai puţin din necesarul de electricitate, de la producătorul de energie. Prin urmare, compania a fost obligată să achiziţioneze o cantitate semnificativă de electricitate de pe Piaţa Zilei Următoare şi de pe Piaţa de Echilibrare. Aceste contracte pe termen scurt, nepredictibile implică, în general, costuri ridicate.


Ministrul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, Lucian Nicolae Bode, a anunţat, miercuri, că au fost transmise către Ministerul Justiţiei contractele bilaterale din energie în vederea găsirii unei posibilităţi de anulare a acestora. În data de 15 februarie, negocierile bilaterale cu companiile din sector în scopul reducerii duratei şi a cantităţii şi, respectiv, al creşterii preţului nu au dat rezultatele aşteptate, iar în aceste condiţii s-a luat decizia transmiterii contractelor către Ministerul de Justiţie în vederea analizării lor pentru o eventuală anulare, a precizat ministrul.

O decizie în acest sens urmează să fie luată în 23 februarie, a mai spus Bode, care a menţionat că urmează să se stabilească o poziţie comună a celor două ministere. Potrivit şefului de la Economie, principalul obstacol în încheierea negocierilor a fost creşterea preţului energiei electrice livrate de Hidroelectrica. Pe de altă parte, în privinţa reducerii cantităţii şi a duratei contractului au existat unele acorduri. "Statul român este interesat să aducă aceste contracte în limita normalului şi a bunului simţ", a spus Lucian Nicolae Bode. Acesta a subliniat că "există şi un plan B" care va fi aplicat după şi în funcţie de răspunsul primit de la Ministerul Justiţiei. Şeful Misiunii Fondului Monetar Internaţional în România, Jeffrey Franks, a declarat, la începutul acestei luni, că Guvernul României trebuie să exploreze orice posibilitate juridică legală pentru a anula contractele bilaterale secrete din energie şi să negocieze cu respectivele companii noi contracte, la preţuri de piaţă.