Băncile îşi ameninţă clienţii cu blocarea conturilor

Instituţiile de credit din România (bănci şi IFN-uri) sunt obligate de lege să actualizeze şi să completeze datele personale ale tuturor clienţilor. Este vorba de transpunerea în legislaţia internă a unei norme europene privind prevenirea şi sancţionarea cazurilor de spălare de bani şi de finanţare a actelor de terorism prin mai buna cunoaştere a clientelei. Regulamentul băncii centrale care impune respectivele norme prevede un termen-limită pentru fiecare bancă pentru a finaliza procedurile de actualizare a datelor (luna aprilie). În caz contrar, conturile pot fi suspendate până la normalizarea situaţiei

Termenul-limită de actualizare a datelor a fost stabilit iniţial pentru luna octombrie a anului trecut, însă BNR a fost nevoită să-l prelungească cu o jumătate de an, întrucât foarte puţini clienţi ai băncilor şi instituţiilor financiare nebancare (IFN) au trecut pe la ghişee pentru a completa formularele obligatorii. Situaţia nu s-a îmbunătăţit substanţial nici în prezent, spun reprezentanţii bancherilor, astfel încât aceştia au solicitat BNR o nouă amânare a termenului final. Potrivit băncii centrale, cel mai probabil vom asista la o nouă prelungire a datei, pentru a se evita blocarea conturilor, mai ales că se apropie Paştele.

Tergiversarea procedurilor a fost determinată, într-o anumită măsură, şi de o serie de neclarităţi cu privire la datele ce urmau a fi completate. Una dintre cele mai contestate prevederi se referea la obligaţia clienţilor de a declara dacă sunt persoane expuse politic şi menţionarea funcţiei publice deţinute. Regulamentul BNR a fost însă modificat, astfel încât în prezent nu mai este obligatorie menţionarea funcţiei publice decât în cazul clienţilor care sunt rezidenţi în străinătate. Cu toate acestea, fiecare bancă are aprobate de BNR propriile norme de cunoaştere a clientelei, astfel încât este posibil să solicite în continuare declararea expunerii politice. În acelaşi timp, instituţiile de credit pot solicita şi alte informaţii suplimentare, fără însă a fi obligatorii pentru clienţi.

Se urmăreşte detectarea tranzacţiilor suspecte
Dar care este scopul noilor prevederi? Conform legii, băncile sunt obligate să raporteze Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor operaţiunile bancare suspecte, dar se pare că procedurile existente nu sunt eficiente. Acum, băncile trebuie să implementeze „proceduri de monitorizare permanentă a operaţiunilor derulate de clienţi, în scopul detectării tranzacţiilor neobişnuite şi tranzacţiilor suspecte. În acelaşi timp, potrivit BNR, băncile trebuie să aplice „o politică de acceptare a clienţilor, prin care să se stabilească măcar categoriile de clientelă pe care instituţia îşi propune să le atragă, procedurile graduale de acceptare şi nivelul ierarhic de aprobare a acceptării clienţilor în funcţie de gradul de risc asociat categoriei în care sunt încadraţi, tipurile de produse şi servicii care pot fi furnizate fiecărei categorii de clientelă”. BNR a avizat pentru fiecare bancă o serie de norme interne pentru încadrarea clientelei în grupe de risc, din punctul de vedere al spălării banilor, şi implementarea unor sisteme de monitorizare. Deţinătorii unui cont bancar mai trebuie să precizeze sursa fondurilor depuse în cont şi dacă deţin sau nu calitatea de beneficiar real al oricărei tranzacţii sau operaţiuni ce se realizează pe parcursul relaţiei dintre client şi bancă.

Informaţiile minime ce trebuie declarate la bancă, potrivit legii:
Pentru persoanele fizice:
a) numele şi prenumele şi, după caz, pseudonimul;
b) data şi locul naşterii;
c) codul numeric personal sau, dacă este cazul, un alt element unic de identificare similar;
d) domiciliul şi, dacă este cazul, reşedinţa;
e) numărul de telefon, fax, adresa de poştă electronică, după caz;
f) cetăţenia;
g) ocupaţia şi, după caz, numele angajatorului ori natura activităţii proprii;
h) funcţia publică importantă deţinută, în cazul clienţilor care sunt rezidenţi în străinătate, dacă este cazul;
i) numele beneficiarului real, dacă este cazul.

Pentru persoanele juridice sau fără personalitate juridică:
a) denumirea;
b) forma juridică;
c) sediul social şi, dacă este cazul, sediul unde se situează centrul de conducere şi de gestiune a activităţii statutare;
d) numărul de telefon, fax, adresa de poştă electronică, după caz;
e) tipul şi natura activităţii desfăşurate;
f) identitatea persoanelor care, potrivit actelor constitutive şi/sau hotărârii organelor statutare, sunt învestite cu competenţa de a conduce şi reprezenta entitatea, precum şi puterile acestora de angajare a entităţii;
g) numele beneficiarului real, dacă este cazul, sau, în situaţia prevăzută la art. 22 alin. (2) lit. b) pct. 2 din Legea nr. 656/2002, cu modificările şi completările ulterioare, informaţii despre grupul de persoane care constituie beneficiarul real;
h) identitatea persoanei care acţionează în numele clientului, precum şi informaţii pentru a se stabili că aceasta este autorizată/împuternicită în acest sens.