Cine sunt investitorii “next generation”

Chiar dacă investiţiile străine directe au scăzut aproape la jumătate în primele opt luni ale lui 2009 comparativ cu perioada similară a anului trecut, până la nivelul a 3,154 miliarde de euro, economia românească încă mai are puterea să atragă companii de calibru. Potrivit unor surse guvernamentale, în perioada septembrie–decembrie urmează să-şi facă intrarea în România, cu unităţi de producţie, Siemens AG, Lufkin Industries, M+W Zender AG, General Electric şi Axion Leasure Development. Noile facilităţi productive au o valoare totală de circa 1,1 miliarde de euro şi urmează să fie construite cel mai probabil în parcurile industriale din Oradea, Mizil, Ciorani şi Priboiu (judeţul Dâmboviţa). Pe de altă parte, criza şi lipsa de reacţie a autorităţilor române au îndepărtat alţi investitori de calibru, Panasonic, Kirchhoff Automotive sau Motorola fiind exemplele cele mai concludente

La jumătatea lunii octombrie, Agenţia Română pentru Investiţii Străine (ARIS) avea înregistrate, în diferite stadii de implementare şi execuţie, 22 de proiecte greenfield, cu o valoare totală de 1,485 miliarde de euro. “Nu putem să facem precizări cu privire la numele investitorilor străini care ne-au contactat şi care derulează sau urmează să înceapă demersurile pentru a veni în România. Pot însă să vă comunic că totalul investiţiilor străine directe atrase de România în primele opt luni ale acestui an a ajuns la 3,154 miliarde de euro. Acestea au avut un pronunţat caracter macroeconomic şi au finanţat integral şi pentru a opta lună consecutiv deficitul de cont curent”, a precizat pentru SFin Sorin Vasilescu, director al Agenţiei Române pentru Investiţii Străine (ARIS). Acesta a mai spus că investitorilor le-au fost promovate cu precădere locaţii din parcurile industriale Mizil, Ciorani, Priboiu, Oradea şi Cluj-Napoca.

Investiţii noi de circa 1,9 miliarde de euro

Potrivit datelor centralizate de ARIS, structura investiţiilor străine directe arată că preponderente au fost creditele intra-grup, care au avut o valoare de 1,69 miliarde de euro. Restul sumelor investite în România, respectiv 1,464 miliarde de euro, au reprezentat participaţii străine la capital şi profituri reinvestite. “Toate aceste cifre arată că România nu şi-a pierdut din atractivitate”, a comentat reprezentantul ARIS. Această concluzie a fost de altfel confirmată şi de experţii Fondului Monetar Internaţional (FMI), care au revizuit în urcare, de la 3,5 la circa 5 miliarde de euro, volumul total al investiţiilor străine directe ce vor fi atrase de România în acest an.

Noua prognoză avută în vedere de FMI, coroborată cu datele furnizate de ARIS, arată că până la finalul anului sunt aşteptate să intre în România investiţii străine directe de circa 1,9 miliarde de euro. Potrivit mai multor surse guvernamentale, aceste investiţii urmează să fie făcute de concernele Siemens AG, M+W Zender AG, Lufkin Industries şi General Electric, precum şi de dezvoltatorul olandez Axion Leasure Development. Proiectele celor cinci investitori au o valoare de circa 1,1 miliarde de euro şi vizează capacităţi de producţie de instalaţii şi echipamente destinate sectorului energetic şi industriei extractive, precum şi în domeniul divertismentului.

Plus de 600 de milioane de euro pe componente energetice

Siemens AG şi General Electric au în vedere dezvoltarea la Ciorani, respectiv la Mizil, a două capacităţi de producţie de panouri solare, respectiv de turbine eoliene. Pentru proiectele din România, Siemens AG şi General Electric vor aloca aproximativ 250 de milioane de euro. Construirea capacităţilor de producţie de către cele două companii a fost confirmată şi de Mircea Cosma, preşedintele CJ Prahova. “Atât pentru General Electric, cât şi pentru Siemens, cele mai bune condiţii sunt oferite de secţiile exterioare de la Ciorani şi Mizil ale Parcului Industrial Ploieşti”, a spus Mircea Cosma, care a subliniat că autorităţile locale şi judeţene au îndeplinit toate cerinţele pentru a-i aduce în Prahova pe cei doi investitori.

Grupul german M+W Zander, unul dintre liderii mondiali pe sectoarele de producţie de semiconductori şi celule fotovoltaice, are în vedere implementarea unor proiecte în valoare de circa 240 de milioane de euro. Sursele noastre au indicat drept posibile locaţii parcurile industriale din Prahova şi Dâmboviţa (Priboiu). Producătorul american de instalaţii şi echipamente pentru foraj Lufkin Industries este un alt gigant care vine în România. Interesul texanilor de la Lufkin Industries, care au în vedere o investiţie de circa 130 de milioane de euro, a fost confirmat şi de fostul ministru de externe al României Cristian Diaconescu, care a spus că reprezentanţii grupului american şi-au exprimat interesul de cooperare pentru domeniul instalaţiilor petroliere.

O jumătate de miliard de euro pentru Snagov

Cea mai mare investiţie care a fost anunţată pentru acest sfârşit de an, în valoare de circa 500 de milioane de euro, este a companiei Axion Leisure Development. Olandezii vor dezvolta în zona Snagov, sub numele Leisure Dome Bucharest - un proiect cu o suprafaţă de 400.000 mp, ce va găzdui activităţi precum ski, snowboarding, patinaj pe gheaţă şi sporturi nautice, desfăşurate pe o suprafaţă de 63.000 mp. Complexul va mai include o zonă de jocuri, cu imagini 3D, 4D, 5D, realitate virtuală şi cinematografe, pe o suprafaţă de 28.000 mp şi un centru de wellness, ce va ocupa 11.000 mp. La acestea se adaugă un hipermarket, mai multe restaurante, un hotel cu 600 de camere, un cazino, un centru de congrese şi o parcare. Proiectul va fi livrat la sfârşitul anului 2012 şi va fi realizat împreună cu biroul olandez de arhitectură Benthem Crouwel. La final, Leisure Dome Bucharest va crea 4.300 de locuri de muncă.

Parcul Industrial Craiova a închis uşa investitorilor

Pe de altă parte, recesiunea economică severă care a lovit România, dar şi indecizia autorităţilor au dus la ratarea câtorva investiţii ale unor companii cel puţin la fel de cunoscute ca şi cele care au ales să intre în România. Astfel, Panasonic şi Motorola, care se arătaseră interesate să investească câteva sute de milioane de euro în mai multe capacităţi de producţie în Parcul Industrial Craiova, au renunţat deocamdată la aceste proiecte. Potrivit lui Nicoli Marin, directorul general al parcului, această ratare s-a datorat lipsei de interes a Guvernului, care a blocat procesul de extindere a parcului. “Noi trebuia să ne extindem suprafaţa parcului cu 100 de hectare, însă toată acţiunea a căzut. Cum parcul este deja plin, nu am mai avut ce să le oferim investitorilor care s-au arătat interesaţi să vină la Craiova. Aşa că le-am închis în nas uşa celor de la Panasonic, care urmau să construiască o fabrică de asamblare sisteme audio pentru uzina Ford. La fel am procedat şi cu cei de Kirchhoff Automotive, un alt furnizor tradiţional al Ford, ce fabrica elemente de caroserie şi şasiu, dar şi cu Motorola, companie care dorea să construiască la noi o capacitate de producţie”, ne-a declarat directorul general. Lipsa terenului i-a gonit şi pe alţi producători de componente precum Johnson Controls sau Gestamp Automocion.


Articolul integral în Săptămâna Financiară