Contestatarii de profesie blocheaza fondurile UE pentru infrastructura

Mersul greoi al licitatiilor pu­blice intarzie nepermis de mult ritmul de atragere a fon­durilor europene. Mii de dosare ajung saptamanal pe masa instantelor de judecata sau la consilierii din cadrul Consiliului National pentru Solutionarea Contestatiilor. Un pro­ces poate dura chiar si un an si jumatate, timp in care finantarile de la Uniunea Europeana pot fi pierdute.

Permisivitatea in Legea achizitiilor pu­blice si lipsa de experienta a autoritatilor contractante au creat o adevarata anarhie in sistemul achizitiilor publice.

Peste 30 la suta din proiectele de anvergura sunt blo­cate inca inainte de a incepe imple­men­tarea lor. Zeci de drumuri din tara sunt imposibil de utilizat, fiind pline de gropi, in timp ce banii stau blocati la Bruxelles, chiar daca exista proiecte pentru reabi­litarea lor. Autoritatile au obtinut fonduri, dar razboiul dintre con­structori blocheaza ba­nii in conturile UE. Contestatiile s-au inmul­tit mai ales pe fondul crizei, cand tot mai mul­te companii disperate dupa surse sigure de ve­nituri participa in nu­mar ridicat la licitatii. Numarul contestatiilor a crescut pro­portional, lucru care tergiver­seaza prea mult exe­cutia lucrarilor.

Din zecile de mii de firme care parti­cipa anual la licitatii, cel putin o treime se adreseaza instantelor, contestand rezul­tatul licitatiilor. Reprezentantii statului trag insa un semnal de alarma legat de modul in care este gestionat bugetul pen­tru achizitii publice, avand in vedere nu­marul mare de executii blocate pe calea instantei. „Procentul de contestatii este foar­te ridicat, de 30, 40, chiar 50 la suta. Unele dintre ele se rezolva si prin nego­ciere, dar tot tergiversari. Vorbesc insa aici de proiecte mari, de peste un milion de euro, pe infrastructura spre exemplu. Cred ca legea privind licita­tiile publice este prea permisiva”, ne-a decla­rat Constantin Apos­tol, presedintele Agentiei pen­tru Dezvol­tare Re­gionala Nord-Est (ADRNE). O privire aruncata asu­pra statisticilor Consiliu­lui National de Solu­tionare a Con­tes­tatiilor lamureste si haosul din sistemul licitatiilor publice. Anul trecut, peste 9.000 de firme au contestat rezultatul licitatiilor, cu 30 la suta mai mult decat in anul 2008. Majoritatea dosarelor se finalizeaza in favoarea autoritatilor, chiar daca asta in­seamna ca firmele renun­ta la contestatie, renunta la litigiu sau de­cizia le este ne­favorabila. Cu toate acestea, potrivit ci­frelor CNSC, o treime din com­paniile care se adreseaza acestei autoritati au avut cas­tig de cauza in anul 2009. Asta inseamna ca cel putin o firma din trei are dreptate atunci cand contesta castigatorul unei licitatii.

Doua drumuri incremenite in stadiul de proiect
Potrivit reprezentantilor autoritatilor contractante, din cauza proceselor sunt intarzieri si pana la un an si jumatate la unele contracte semnate cu autoritati din Regiunea de Nord-Est. La Iasi, doua pro­iecte de modernizare a drumurilor au ramas in stadiul de schita pe hartie, dupa ce au fost contestate de firmele care au pierdut licitatiile. „In cazul drumului Iasi-Vaslui asteptam decizia definitiva din partea Curtii de Apel pe data de 20 mai. In cazul proiectului Iasi-Botosani, rezultatul licitatiei a fost contestat atat la Tribunal, cat si la CNSC (Comisia Nationala de Solutio­nare a Contestatiilor - n.r.). Speram ca in ambele cazuri sa castigam, pentru ca noi consideram nefondate contestatiile”, ne-a declarat Teodora Jinga, sefa Serviciu­lui pen­tru Proiecte cu Finantare Interna­tionala, Cooperare Interregionala si Europeana, din cadrul Consiliului Judetean (CJ) Iasi.

Autoritatile nu au din pacate un plan B pentru cazul in care pierd, dar cel mai probabil licitatia va fi reluata. Daca insa timpul scurs este prea lung, banii de la Uniunea Europeana ar putea fi pierduti. Contestatiile pot ajunge si pana la Curtea Suprema, pentru ca nu exista un tribunal comercial care sa ofere o solutie definitiva si sa scurtam termenele. „Se creeaza un cerc vicios pentru ca rezultatul unei lici­tatii poate fi atacat atat la Tribunal, cat si la Curtea de Apel sau la CNSC, iar uneori solutiile ajung sa se bata cap in cap”, spune Teodora Jinga.

„In 30 de minute aveam contestatia pe fax”
In plus, multe dintre firmele partici­pante la licitatii lucreaza cu case de avo­catura specializate pe procese de acest tip. „Contestatarii de profesie” nu urmaresc nici macar corectitudinea deciziei, ci sim­pla tergiversare a proiectului. „Au fost ca­zuri in care in 30 de minute dupa ce am anuntat castigatorul am primit pe fax con­testatia de 30 de pagini. Astfel de firme elaboreaza contestatiile inainte de a afla castigatorul”, spune Teodora Jinga, care confirma faptul ca in ultima vreme sunt foarte multe abuzuri si ca „se fac contes­tatii la orice”. Dar cum poate fi dezmortit mersul greoi al sistemului de licitatii publice? Directorul ADRNE propune ca fiecare firma care intenteaza proces sa achite o „cautiune” in valoare de 10 la suta din valoarea proiectului.

In cazul in care castiga, primeste banii inapoi. Daca pier­de, nu-si va mai vedea nici banii. In plus, el propune un sistem care functio­neaza deja in alte tari din Uniunea Euro­peana. Astfel, de la licitatie ar trebui ex­cluse firmele care au ofertat cel mai mare si cel mai mic pret.