Fiscalitatea încurajează grav contrabanda

Contrabanda şi, în general, orice activitate economică „ilicită” nu pot fi explicate prin caracterul moral dicutabil al celui care se angajează într-o astfel de activitate sau în lipsa de educaţie a consumatorilor. Nu există naţiuni cu înclinaţii spre activităţi ilicite şi altele coorecte. Diferenţa o fac sistemul de impozitare şi difrenţialul de preţ creat de acesta raportat la pieţele vecine. Dovadă: după majorarea TVA la 24% şi reducerea veniturilor bugetarilor, contrabanda cu ţiogări s-a majorat într-o singură lună, septembrie, de la 21,3 la 24,4%, potrivit unui studiu al companiei de cercetare Novel Research.

"În luna ianuarie 2010, contrabanda a fost la cel mai ridicat nivel din ultimii ani, respectiv la 36,2%. În lunile următoare a scăzut constant, până la 21,3% în iulie, pentru ca în septembrie să reînceapă să crească, la 24,4%", a spus Marcu.

Nivelul din ianuarie a fost cauzat de aceeaşi fiscalitate agresivă. Majorările de accize, dar şi cea provenită din diferenţa de curs la care sunt calculate acestea, care a crescut cu 14,2%, au făcut ca populaţia să se orienteze spre piaţa subterană, făcându-şi probabil şi provizii. Astfel se explică atât nivelul-record din ianuarie, cât şi scăderea treptată a ponderii contrabandei de la 36,2% la 21,3% în iunie.

Un nivel al impozitării extrem de ridicat (8 lei din preţul de 10 achitat de un consumator ia calea Trezoreriei statului, sub formă de accize şi TVA) nu face decât să mute preţul real mult peste nivelul de echilibru ce ar fi fost stabilit pe o piaţă liberă. La numai câţiva zeci de kilometri mai la est, în Republica Moldova, mai la nord, în Ucraina sau mai la sud-vest, în Serbia, un pachet de ţigări costă de cinci ori mai puţin.

Rezultă un diferenţial de preţ de 7-8 lei/pachet şi un potenţial de profitabilitate de peste 500% în cazul vânzării pe piaţa gri cu 7 lei a produselor aduse ilegal din ţarile vecine. Este o ofertă ce nu poate fi refuzată, mai ales de antreprenorii fără capital. Aceştia nici măcar nu trebuie să se expună, fiindcă forţa de muncă necalificată se găseşte din belşug. Şomerii din Moldova (cea mai săracă zonă a Româ­niei), de exemplu, puşi în faţa alternativei supravieţuire sau amendă (eventual puşcărie), sunt tentaţi să se angajeze în acest gen de activităţi în schimbul unor venituri modice.
 
Teoria este confirmată de studiul Novel Research, care arată că principalele surse ale comerţului ilicit sunt Republica Moldova, Ucraina şi Serbia. Acestea acoperă 77% din volumul ţigărilor de contrabandă, adică au o cotă de piaţă (legală şi ilegală) de aproximativ 19%. Cel mai ridicat nivel al contrabandei a fost în luna septembrie în vestul ţării, respectiv 48%, urmat de nord-est cu aproape 41% şi de nord-vest cu 33%. La polul opus se situează sud-estul, cu 7,5% şi Bucureştiul, cu 11%.
 
Următoarea majorare a contrabandei va avea loc simultan cu majorare de accize, estimată a avea loc la mijlocul anului viitor, odată cu implementarea unei noi directive a Comisiei Europene privind accizarea tutunului. Asta dacă Guvernul nu are cumva de gând să devanseze calendarul convenit, nefiind prima dată când face acest lucru. Noua directivă va duce la majorarea accizei cu 2,5-3 euro pe mia de ţigarete. Probabil că momentul va fi un bun prilej pentru ca guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, să se plângă că românii fumează prea mult şi compromit atingerea ţintei de inflaţie.