Lobby la nivel înalt pentru prospecţiunile din Marea Neagră

Legea privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, adoptată emoţional de Parlament în iulie 2009, în toiul “scandalului Sterling”, reglementează atât de bine lucrările de foraje şi prospecţiuni submarine, încât a blocat orice investiţie în perimetrele concesionate la Marea Neagră. De doi ani, canadienii de la Sterling poartă un război de uzură cu Agenţia Naţională a Resurselor Minerale (ANRM) pentru a obţine avizele necesare şi recunoaşterea unui transfer de acţiuni către alte firme. Nici jucătorii de calibru nu pot face mai mult, în condiţiile în care legea nu specifică autoritatea care are dreptul să emită autorizaţiile de construire pe mare.

Unul dintre cei mai puternici oameni ai gigantului Exxon a venit săptămâna trecută în România pentru a avea o întâlnire cu autorităţile. Vicepreşedintele executiv al companiei americane, Johnny Lee Hall, a fost primit la Cotroceni în fruntea unei delegaţii formate din reprezentanţi ai Exxon Mobil şi OMV Petrom, pentru a prezenta „planurile de acţiune şi de investiţii în perimetrele concesionate la Marea Neagră”, potrivit comunicatului oficial al instituţiei prezidenţiale. Potrivit datelor Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM), cele două companii au încheiat un acord petrolier de explorare pentru un perimetru la Marea Neagră. Compania OMV Petrom face parte din grupul austriac OMV, iar grupul petrolier american Exxon Mobil este cea mai mare companie petrolieră din lume după capitalizarea bursieră.

Cu două săptămâni înainte, pe la Palatul Victoria trecuse şi premierul Italiei, Silvio Berlusconi. Au avut ceva în comun cele două evenimente? Surse din mediul de afaceri au declarat pentru SFin că ambele vizite au abordat şi subiectul spinos al operaţiunilor off-shore.  

Legea construcţiilor, cu efecte în Marea Neagră

Lucrurile s-au încurcat din 2009, când în Parlament au fost aprobate modificări ale Legii construcţiilor. Pe fondul unui scandal uriaş în centrul căruia se afla compania Sterling Resources, ce ar fi avut, potrivit unei comisii parlamentare de anchetă, un Acord de concesiune negociat şi semnat fără bază legală cu ANRM, parlamentarii au modificat Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii intruducând următorul paragraf: „lucrările de foraje şi prospecţiuni submarine, precum şi de construire a reţelelor submarine de transport energetic şi de comunicaţii, amplasate în marea teritorială, zona contigua sau zona economică exclusivă a Mării Negre, după caz, autorizaţia de construire se emite de către autoritatea administraţiei publice centrale competentă”. Nicio autoritate nu s-a simţit însă de atunci într-atât de competentă să ofere aceste autorizaţii necesare companiilor care licitaseră şi câştigaseră dreptul de explorare în anumite perimetre din Marea Neagră.

Contractul încheiat de ANRM cu Sterling Resources a intrat în atenţia opiniei publice după ce Curtea Internaţională de Justiţie a decis, în februarie 2009, că României îi revine 79,3% din teritoriul disputat cu Ucraina în procesul legat de delimitarea platoului continental la Marea Neagră. Ulterior a început o dezbatere politică privind acordul cu Sterling, generată de o hotărâre a guvernului condus de Călin Popescu-Tăriceanu, aprobată la sfârşitul mandatului, care face referire la concesiunea perimetrelor Pelican şi Midia din Marea Neagră către compania canadiană. Subiectul acestei dezbateri era suspiciunea că statul român, prin ANRM, a cedat Sterling resursele de petrol şi gaze din cele două perimetre chiar înainte de a fi cunoscută decizia de la Haga în disputa dintre România şi Ucraina privind delimitarea platoului continental al Mării Negre. Mai mulţi politicieni au afirmat, de mai multe ori, că Tăriceanu a acordat Sterling Resources mai multe drepturi decât erau prevăzute în contractul iniţial şi au susţinut inclusiv rezilierea acordului.

Transfer blocat către o firmă italiană

Luna trecută, Sterling a anunţat că din motive "de natură politică", indepedente de voinţa sa, nu poate derula operaţiuni petroliere în perimetrele concesionate în Marea Neagră şi consideră că autorităţile române nu sunt în măsură sau nu doresc să îi elibereze autorizaţiile necesare. Mai mult decât atât, firma a ameninţat autorităţile de la Bucureşti cu un arbitraj internaţional.

Problemele firmei canadiene ar fi fost pe agenda discuţiilor purtate de Sivio Berlusconi la începutul acestei luni, când premierul Italiei a făcut o vizită la Bucureşti. Intervenţia în favoarea canadienilor este motivată, în parte, de faptul că ANRM nu a aprobat transferul de la Sterling la partenerii săi Petro Ventures Europe BV şi Gas Plus International BV al unor participări de 20%, respectiv de 15% la concesiunea privind Perimetrele Midia şi Pelican din Marea Neagră. Gas Plus - al patrulea producător de gaze naturale din Italia - este controlată de familia Fossini, una dintre cele mai influente din Peninsulă.

Pe 24 ianuarie 2011, Sterling şi partenerii săi au depus, la solicitarea ANRM, noi cereri, susţinute de documentaţia necesară, prin care au solicitat transferul unor cote de participare la concesiune, dar autorităţile române nu au dat niciun răspuns.

Sursele SFin au precizat că, după eforturile conjugăte ale lobby-iştilor, este posibil ca Legea construcţiilor să fie din nou modificată, în perioada imediat următoare, astfel încât investiţiile ce urmează a fi făcute de firmele care au încheiat acorduri petroliere să nu fie afectate.