Misiunile FMI, BM şi CE au finalizat a patra evaluare a programului economic al României. Care sunt concluziile

Amânarea cu doi ani, până în 2017, a liberalizării tarifelor la electricitate pentru populaţie este cea mai importantă măsură convenită de autorităţile de la Bucureşti cu reprezentanţii instituţiilor financiare internaţionale - Fondul Monetar Internaţional, Comisia Europeană şi Banca Mondială - care au derulat, la Bucureşti, a patra misiune de evaluare a politicilor economice ale României.

Tot în sectorul energetic, cele două părţi au convenit ca populaţia să nu plătească preţuri mai mari pentru gazele naturale în acest an. \'Nu există niciun plan de creştere a costurilor la gaze în 2012. La electricitate, pentru consumatorii industriali, procesul va începe în lunile următoare, iar pentru consumatorii casnici procesul va fi mult mai gradual, într-un calendar care va începe în 2013\', a spus duminică şeful Misiunii FMI, Jeffrey Franks.

Şeful Misiunii FMI s-a referit la liberalizarea preţurilor la gaze naturale pentru populaţie şi a arătat că ajustarea ar trebui să înceapă gradual din 2013. \'În sectorul gazelor am convenit că sunt necesare consultări inclusiv cu reprezentanţii industriei de petrol şi gaze, iar în luna aprilie vom discuta o foaie de parcurs incluzând aspecte precum dereglementarea preţurilor şi mecanismele de protecţie a consumatorilor cei mai vulnerabili. La electricitate, acest proces ar trebui să înceapă mai devreme. Ceea ce ştim este că preţurile la energie electrică sunt sub standardele internaţionale şi pentru ca industria energetică să funcţioneze bine este nevoie de investiţii. Iar pentru aceste investiţii este nevoie de preţuri mai ridicate. Obligaţia României ca stat membru al UE este să ridice preţurile la nivel european. Asta se va întâmpla treptat pentru gospodării, cu sisteme de protecţie a gospodăriilor sărace\', a explicat reprezentantul FMI.

Pe de altă parte, se pare că românii nu vor beneficia de majorări de salarii şi pensii în acest an pentru că, potrivit şefului misiunii FMI în România \'în buget nu există loc\' pentru o astfel de măsură. Potrivit reprezentantului FMI, autorităţile române şi experţii instituţiei financiare internaţionale nu au făcut ajustări în ceea ce priveşte veniturile şi planul de cheltuieli bugetare pentru 2012, acestea putând fi luate în calcul însă la următoarea misiune de evaluare, peste trei luni. \'Reducerea deficitului bugetar de la 4,2% din PIB în 2011 la 2,1% din PIB în 2012 şi creşterea economică slabă vor lăsa însă puţin spaţiu pentru iniţiative noi în cursul anului\', a declarat şeful Misiunii FMI. Acesta a arătat, o dată în plus, că sistemul de sănătate din România are nevoie de reformă chiar dacă este nevoie de timp pentru că trebuie să se ţină cont de părerea populaţiei. Şeful misiunii FMI a subliniat că actualele cheltuieli din sistemul de sănătate sunt \'mult prea mari, faţă de fondurile existente\'.

Tot pentru reformă pledează reprezentantul FMI şi în discuţia referitoare la companiile de stat. \'Faceţi să meargă bine companiile de stat, ca să nu mai daţi oamenii afară\', a afirmat şeful Misiunii FMI, Jeffrey Franks. El a spus că marea parte a concedierilor în întreprinderile de stat a fost efectuată deja, dar ar putea urma altele în întreprinderile miniere. Un motiv de îngrijorare pentru experţii internaţionali îl reprezintă Programul Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii /PNDI/ care, potrivit acestora, ar putea deveni o problemă majoră dacă proiectele conţinute nu sunt în concordanţă cu resursele.

\'Suntem îngrijoraţi cu privire la PNDI, deşi înţelegem importanţa acestui program şi utilitatea obiectivelor sale. Noi ne-am aşteptat ca acesta să facă parte din portofoliul şi strategia de prioritizare a proiectelor de investiţii. Proiectele din PNDI ar trebui incluse în strategia fiscală pe termen mediu şi ar trebui să se încadreze în anvelopa de cheltuieli bugetare, altfel poate deveni o problemă majoră. Pe viitor, şi experienţele anterioare cu alte proiecte începute şi neterminate din lipsă de fonduri ne demonstrează aceasta, s-ar putea transforma într-o problemă dacă nu ne asigurăm că aceste proiecte sunt în concordanţă cu resursele\', a afirmat şeful Misiunii Comisiei Europene, Istvan Szekely.

Pe de altă parte, însă, bugetul pentru 2012 este \'într-o formă bună\' la acest moment, potrivit şefului misiunii Comisiei Europene. Oficialul a anunţat, însă, o reducere la 1,5% - 2% a prognozei de creştere a economiei româneşti pentru acest an pe fondul incertitudinilor mai mari pe pieţele internaţionale şi al intrării în recesiune a zonei euro. România se va încadra, însă, în ţinta de inflaţie prognozată pentru acest an, de 3%, iar deficitul de cont curent se va menţine în intervalul 4 - 4,25%. În acest context, şeful misiunii FMI a adăugat că o provocare importantă pentru Guvern este aceea de a impulsiona investiţiile publice prin creşterea absorbţiei fondurilor europene.

\'Rata de absorbţie a fondurilor structurale europene a urcat peste 6%, dar mai este mult de făcut în acest domeniu\', a spus oficialul FMI. Franks a subliniat că investitorii au încredere în economia României, fapt demonstrat de recenta emisiune de obligaţiuni în dolari, unde numărul investitorilor interesaţi, care au încercat să cumpere, a fost de patru ori mai mare decât numărul celor acceptaţi.

Pe final, şeful Misiunii Fondului Monetar Internaţional pentru România şi-a exprimat speranţa că toate partidele politice sunt conştiente de dificultăţile din România iar cei care vor veni la putere nu vor \'arunca la gunoi ce s-a făcut până acum\'. În urma celei de-a patra evaluări a programului economic al României, experţii Fondului Monetar Internaţional şi autorităţile de la Bucureşti au ajuns la un acord, iar Fondul va pune la dispoziţie o nouă tranşă, de 505 milioane de euro, după aprobarea Board-ului instituţiei, la sfârşitul lunii martie. \'La nivel de experţi s-a ajuns la un acord, au fost înregistrate progrese bune, toate ţintele cantitative au fost îndeplinite şi s-a ajuns la un acord şi în privinţa politicilor de urmat\', a spus oficialul FMI.

Următoarea misiune de evaluare a politicilor economice ale României este programată pentru sfârşitul lunii aprilie - începutul lunii mai. Acordul stand-by dintre România şi FMI a început la 31 martie 2011 şi este unul de tip preventiv, ridicându-se la 3,1 miliarde DST, respectiv 3,6 miliarde de euro, reprezentând aproximativ 300% din cota pe care România o are la FMI. Acord cu FMI va dura 24 de luni, urmând să se deruleze concomitent cu un nou acord preventiv cu Uniunea Europeană, în valoare de 1,4 miliarde de euro, precum şi cu un împrumut de 0,4 miliarde de euro de la Banca Mondială. F

iind vorba despre un acord de tip preventiv, banii de la FMI pot fi traşi numai în cazul unei situaţii excepţionale, cum ar fi un atac speculativ asupra leului, declanşat de o criză în regiune, concretizat printr-o pierdere masivă de rezerve şi de încredere, sau în cazul în care Trezoreria eşuează, în două - trei rânduri, să se finanţeze la costuri acceptabile. Toată suma, de 3,6 miliarde euro, pe care Fondul o va pune la dispoziţia României prin noul acord de tip preventiv, va fi destinată Băncii Naţionale.