Roşia Montană continuă în „spiritul locului”

Ministrul mediului, Laszlo Borbely, şi-a afirmat sprijinul pentru finalizarea proiectului exploatării miniere de la Roşia Montană în favoarea societăţii canadiene Gabriel Resources, acţionar majoritar al Roşia Montană Gold Cor­po­ration (RMGC). Demnitarul român spune că trebuie continuată tradiţia zonei în minerit, notează Săptămâna Financiară.

„Am date despre zăcămintele de aur din toate ţările. Şi nu numai atât. Am vorbit cu ministrul suedez al mediului pentru că am fost interesat. Totuşi, în fiecare an, 4,5 tone de aur se extrag din Suedia. Am primit o invitaţie de la dânsul şi o să mă duc acolo să văd o mină care funcţionează pe bază de cianuri... După părerea mea, sunt foarte mulţi care îşi dau cu părerea fără să cunoască în detaliu acele tehnologii”, a declarat Laszlo Borbely, care a subliniat că acolo s-a făcut minerit de când există localitatea Roşia Montană.

Mai mult, ministrul este categoric şi afirmă că statul este principalul vinovat pentru situaţia creată în jurul exploatării miniere de la Roşia Montană, deoarece nu a fost consecvent în decizii. El a apreciat că, dacă statul român a decis să dea o licenţă unui investitor, atunci era clar că se va face minerit aurifer în acea zonă.

Referitor la procedura prin care se face mineritul, Laszlo Borbely nu-i dă mare importanţă, atâta timp cât aceasta nu este interzisă la nivelul Uniunii Europene. Specialiştii de la minister susţin că exploatarea pe bază de cianură este considerată dăunătoare mediului peste tot în lume, iar statul trebuie să-şi asume răspunderea deciziei că acolo se poate face minerit şi pe bază de cianuri, până când acel investitor vine şi dă garanţiile necesare.

„Statul nu a fost fair”
Borbely mai atrage atenţia şi asupra faptului că tot statul a dat licenţa investitorului şi nu a mai continuat prin susţinerea acestuia, lăsându-l de izbelişte. „În Parlament s-a luat o decizie politică. (...) Le-am spus colegilor din Ungaria că e mai uşor să decizi interzicerea acestui tip de extracţie când nu ai aur. Când ai trei sute de tone de aur, atunci te gândeşti dacă interzici sau nu. Eu, ca ministru al mediului, nu pot să fac altceva decât să respect legislaţia, care este europeană. În Suedia, Finlanda, se extrage aur pe bază de cianură. E adevărat că acolo nu există localităţi, dar în momentul de faţă în Europa se extrage pe bază de cianură”, spune Borbely. În prezent, proiectul Roşia Montană este oprit pentru că nu e există un Certificat de Urbanism valabil, iar când se va elibera certificatul se va relua procedura de evaluare a proiectului. Ministrul mediului se va deplasa la Roşia Montană alături de ministrul culturii, Kelemen Hunor, la începutul lunii aprilie, iar pe baza analizei de la faţa locului se va relua procedura de evaluare. În cadrul colectivului de analiză tehnică vor fi repuse în discuţie cele patru capitole care au fost deja dezbătute.

Oraşul s-a mutat deja
Problema de fond a exploataţiei de la Roşia Montană era considerată ameninţarea la adresa locuitorilor, dar între timp localitatea a fost strămutată. „Eu nu pot să fac altceva decât să mă asigur că proiectul respectă toate prevederile legale şi, în al doilea rând, să clarificăm ce se întâmplă după ce se termină exploatarea, dacă porneşte proiectul”, concluzionează ministrul mediului. Acesta crede că odată ce firma dă garanţia şi banii necesari proiectului, atunci se poate închide acel perimetru, iar exploatarea poate începe. Referitor la protecţia mediului în zona Roşia Montană, reprezentanţii ministerului afirmă că mina este principalul poluator al zonei şi în momentul de faţă şi nu s-a făcut nimic.

Miză de 4 miliarde de dolari
Potrivit companiei-mamă, Gabriel Resources, proiectul va aduce 4 miliarde de dolari în economia României, dintre care 1,8 miliarde ca beneficii directe ale statului român, în dividende pentru Guvernul României, impozite pe salarii, redevenţe şi alte taxe, respectiv 2,2 miliarde - bani cheltuiţi în România pentru celelalte aspecte implicate: resurse umane, energie electrică, transport, construcţii, reactivi pentru procesare, piese de schimb.

Canadienii susţin că statul român încasează 50% din beneficiile proiectului, deşi are o participaţie de doar 20%. Un alt aspect favorabil ar fi că proiectul minier va crea peste 2.300 de locuri de muncă directe pe perioada etapei de construcţie a minei, după care vor fi angajate permenanent în timpul exploatării încă 800 de persoane.